Românii din Valea
Timocului şi-au văzut împlinit primul vis legat de afirmarea identităţii
lingvistice din ultimii 200 de ani, după ce autorităţile şcolare din Serbia au
acceptat primul proiect experimental de învăţare a limbii române cu elemente de
cultură naţională, în 13 şcoli din comunele Bor, Zajecear şi Negotin. Urmează o
anchetă a Ministerului Educaţiei, după care noul an şcolar 2013 – 2014 ar putea
aduce fraţilor noştri mult aşteptatele ore de limba maternă în şcoli.
Proiectul pilot
de studiere a limbii române cu elemente de cultură naţională în şcolile din
Valea Timocului – Serbia a început în luna aprilie, după ce autorităţile de la
Belgrad au ales câteva şcoli din oraşele Bor, Zajecear şi Negotin, iar
Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale a Românilor din Serbia (CNMNRS) s-a
implicat în pregătirea proiectului. În prealabil, înainte de începerea efectivă
a cursurilor, în Timoc a avut loc şi o vizită a Înaltului Comisar OSCE pentru
Minorităţi Naţionale, Knut Vollebaek, iar în zonă a apărut prima organizaţie
profilată expres pe sprijinul părinţilor români care vor introducerea în şcoli
a limbii române – Asociaţia Părinţilor care doresc limba română în şcoli pentru copiii lor „Sandu Timoc”, o
asociaţie condusă de doamna Jasmina Glişici. Este adevărat că proiectul a fost
privit cu scepticism la început, nimănui nevenindu-i să creadă că după aproape
200 de ani de asimilaţie ar putea să apară semne de normalitate. Proiectul
pilot a fost programat pentru un număr de 13 şcoli din Bor, Zajecear şi
Negotin, antrenând peste 600 de copii. Fireşte că pe parcurs au apărut o serie
de imperfecţiuni şi stângăcii, iar o parte din copii s-au retras, fie din cauza
programului şcolar încărcat, fie din cauza distanţelor pe care trebuiau să le
parcurgă din satele de domiciliu până la şcoala din oraş, însă ideea în sine şi
deschiderea autorităţilor şcolare de la Zajecear şi Belgrad s-a dovedit un pas
uriaş înainte. „După mai mulţi ani de discuţii şi încercări, respectiv luni
întregi de pregătire, ziua de vineri, 5 aprilie 2013, va rămâne scrisă cu
litere de aur în memoria neamului românesc din Serbia. Un vis secular a devenit
realitate. Sute de elevi ai şcolilor generale din oraşele Negotin, Zaječar şi Bor
sunt încadraţi în proiectul pilot privind introducerea limbii române cu
elemente ale culturii naţionale ca obiect de studiu facultativ”, scria în
aprilie 2013 secretarul general al CNMNRS – Marcel Drăgan în ziarul
„Libertatea” din Pancevo – Voivodina.
Începutul
După momentul
istoric al discuţiilor oficiale de la Bruxelles dintre România şi Serbia
consemnat la 2 martie 2012, ideea studierii limbii materne în şcoli de către
românii din Valea Timocului a început să capete conturul unui vis realizabil.
Primele coordonate au fost trasate de către liderul Asociaţiei pentru Cultura
şi Tradiţia Rumânilor „Dunărea” din Kldovo – Tihan Matasarevici, care a reuşit
să răzbată prin hăţişul legilativ şi să obţină aprobările necesare atât de la
Ministerul Educaţiei din Serbia, cât şi de la Inspectoratul Şcolar Regional de
la Zajecear, pentru a încrie la şcoală 155 de copii, de la părinţii cărora a
obţinut semnături. Din păcate, la Kladovo nu a fost aprobată introducerea
proiectului pilot, însă toată lumea a înţeles faptul că aici a început
materializarea unui vis secular al fraţilor noştri. Coincidenţa a făcut ca pe
data de 5 aprilie 2013, atunci când a fost inaugurat proiectul, la Donji
Milanovac să se desfăşoare Congresul Internaţional al Jurnaliştilor Români la
care a fost prezent şi ministrul delegat pentru românii de pretutindeni,
Cristian David. Pe 5 aprilie 2013, elevii de la Şcoala „Desanka Maksimović” din
Zaiecear s-au bucurat de întâlnirea cu ministrul Cristian David, cu Excelenţa
Sa ambasadorul Daniel Banu şi cu consulul general al României la Zaiecear,
Iulian Niţu. Delegaţia României a avut întrevederi şi cu şeful Inspectoratului Şcolar din Zaiecear,
Dragoslav Marić, respectiv cu reprezentanţii Consiliului Naţional Român, Marcel
Drăgan şi Anişoara Ţăran, precum şi cu Doru Ursu, prezent în numele
Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina. Cu această ocazie,
ministrul român şi-a exprimat satisfacţia din cauza începerii realizării
proiectului amintit, precum şi convingerea că de la toamnă limba română se va
învăţa într-un număr şi mai mare de şcoli. Cu toţii au asistat la o oră de
limba română predată de profesoara Rodica Ţăpârgea. Ministerul Educaţiei din
Serbia a aprobat derularea proiectului în durată de două luni şi jumătate. De
altfel, pentru participarea în cadrul acestui proiect au fost anunţaţi 895 de
elevi ai şcolilor generale şi 626 de elevi ai şcolilor medii. Fiind vorba de un
proiect pilot, nu a fost posibil să fie încadraţi cu toţii. La întâlnirea cu
Vesna Fila, adjunctul ministrului pentru Învăţământ al Republicii Serbia, s-a
stabilit că, în cadrul acestui proiect, primii paşi spre învăţarea limbii
române îi vor face 420 de elevi din 13 şcoli elementare (plus şcolile lor
afiliate) din Bor, Zaiecear şi Negotin, iar cursurile să fie ţinute de
profesori din Voivodina, care se vor deplasa în zonă o dată pe săptămână. Este
vorba de 6 profesori de limba română şi 2 coordonatori pe clase, cu licenţă. A
urmat organizarea acestor cursuri, stabilirea unei programe intensive sau a
unui plan de activitate. Profesorii au căzut de acord ca, împreună cu d-na
Elena Cojocar, să fie pregătit materialul didactic. Administraţia Şcolară din
Zaiecear a stabilit orarul şi au fost formate grupele de elevi. S-au format 8
grupe în Zaiecear unde au predat 4 profesori (Rodica Ţăpârdea, Romaniţa Glanda
Crăciun, Firuţa Blaj şi Elena Modoşanov), 6 grupe la Bor cu 3 profesori (Elena
Cojocar, Olimpiu Bugar şi Norica Raşa), toţi cu câte 4 ore, iar la Negotin 3
grupe şi un profesor (Anişoara Ţăran) cu 6 ore.
Speranţe şi
nemulţumiri
Liderii
comunităţii româneşti din Timoc aşteaptă acum cu sufletul la gură rezultatele
anchetei Ministerului Educaţiei şi fireşte întroducerea limbii române în şcoli
de la 1 septembrie 2013, odată cu începutul noului an şcolar. Fiind primul
proiect de acest fel, pe parcursul derulării lui au apărut şi unele
imperfecţiuni, legate de organizare, dar şi abandonare din parte copiilor, însă
liderii comunităţii spun că proiectul a tras primul semnal pozitiv şi că a adus
primii paşi înainte spre normalizarea respectării drepturilor românilor din
această zonă. Dragoslav Marijacici – liderul PDRS Şipikovo a precizat: „Au
apărut pe parcurs probleme, în special legate de transportuil elevilor din
zonele rurale către şcolile organizate doar în cele trei oraşe, iar câţiva
copii au renunţat, dar eu cred că acum nu mai e cale de întoarcere şi din
toamnă vom avea cursuri în şcoli”. Tihan Matasarevici spune că „indiferent de
problemele apărute pe parcurs, e primul proiect de acest fel şi trebuie luată
partea bună a proiectului, adică deschiderea autorităţilor sârbe şi faptul că
nu mai există cale de întoarcere”. Fostul vicepreşedinte al PDRS, Novica
Niagoievici spune şi el că este un pas înainte: „Este bine că s-a deschis un
drum, dar trebuie să insistăm ca el să continue şi să avem ore de limba română
în şcoli!”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
comentați