vocea subconştientrului

„Luptăm şi pentru voi!”

Uneori vocea subconştientului este atât de definitorie şi de proeminentă, încât de acolo, de undeva din interiorul nostru, se zbate să iese la suprafaţă, în momentul în care ne aşteptăm cel mai puţin. Cu alte cuvinte, pentru orice om, dar în special pentru un politician, incercarea de a ţine subconştientul în frâu este o artă, chiar dacă el ţâşneşte din când în când la suprafaţă. Aşa i s-a întâmplat lui Crin Antonescu, într-un moment în care dorinţa de a se impune prin discurs, l-a copleşit.

Senatorul Mihai Stănişoară observa, cu multă fineţe, într-un amplu interviu acordat cotidianului „Evenimentul zilei” faptul că opoziţia a căzut pradă propriei dorinţe de putere, în aşa măsură încât liderii ei nu se mai pot controla în discurs sau, dacă ar fi să fim pragmatici, îşi scot la suprafaţă părţile întunecate ale foamei de putere. Crin Antonescu, cel care ieri, la sesiunea extraordinară a Parlamentului României, a vorbit pe un ton ce trăda o cedare nervoasă, pe un ton strident şi ameninţător, teribil de ameninţător, dar în acelaşi timp înspăimântător pentru democraţie, a scăpat porumbelul la discursul său de la mitingul USL din Capitală. Şi spunem că a scăpat porumbelul, încercând să fim deopotrivă îngăduitori şi toleranţi cu vocea subconştientului său, voce care i-a trădat intenţiile ascunse. „Luptăm şi pentru voi!” a spus Crin Antonescu, oamenilor adunaţi în piaţă. Poate că protestatarii au observat, poate că nu, dar nuanţa, descoperită de senatorul Mihai Stănişoară poate fi atât de periculoasă pentru democraţie, încât cei care spun că au ieşit de bunăcredinţă în stradă, ar trebui să o ia în serios şi să o catalogheze atât în contextul furiei cu care Antonescu ţipa ieri, de la tribuna Parlamentului, la membrii Guvernului, cât şi în contextul eforturilor de forţare, vecine cu lovitura de stat, a căderii Guvernului şi a demisiei preşedintelui. „Luptăm şi pentru voi!” înseamnă că aceşti lideri politici lucrează pentru noi, în subsidiarul propriilor ambiţii politice, pentru că în realitate sunt gata să vină la putere, chiar nerăbdători, doar pentru a lucra în primul rând pentru ei. Dar poate că este greu ca oamenii din piaţă să descopere nuanţe, aşa cum le este greu şi să catalogheze negativ răţăoiala de ieri a lui Crin Antonescu la tot Guvernul în funcţie. De aici înainte, chiar dacă vom încerca să luăm ca reper acel sondaj realizat de AVANGARDE, în care 12 la sută şi respectiv 5 la sută din respondenţii unui sondaj considerau utile demisiile preşedintelui şi căderea Guvernului, este foarte complicat să ţii piept unor evenimente ce se succed cu o repeziciune ameţitoare şi să faci protestatarii să înţeleagă faptul că USL nu e de partea lor, ci de partea foamei de putere, de partea dorinţei de a pune mâna pe frâiele acestei ţări, la presiunea, desigur firească, a propriilor baroni locali. De ce s-ar impune alegeri anticipate, demisii ale parlamentarilor, acţiuni de frondă evidentă a opoziţiei, dacă tot suntem într-un an electoral, în care ceea ce a mai rămas până la alegeri este o chestiune de luni, iar alegerile anticipate ar declanşa o criză politică ce ar paraliza întreaga societate românească? Răspunsul nu îl ştiu nici măcar liderii opoziţiei, dar ei nu par să fie interesaţi de explicaţii şi de logica firească acum, ci mai degrabă de ambiţia exploatării unui moment favorabil lor. Dacă alegerile s-ar fi desfăşurat la timpul lor, probabil că stabilitatea economică, fragilă ce-i drept, ar fi înclinat balanţa în favoarea menţinerii actualei puteri. Pe de altă parte, agresivitatea televiziunilor moguleşti, exacerbarea violenţei, stradale şi verbale sau declarative, plângerile formulate de opoziţie la UE, cererile de sancţionare a propriei lor ţări, acestea sunt manifestări care definesc disperarea şi ies din tiparul democraţiei şi pretenţiilor unei ţări europene, aşa cum se vrea România de azi. Mie personal îmi sună a trădare, a manifestare moştenită genetic de la domnitorii Moldovei, care se duceau la Poarta Otomană pentru a cere sprijin să se alunge de la putere unii pe alţii. Din acest moment, după tot ceea ce am văzut în ultimele zile, sunt convins că atrocităţile opoziţiei vor continua, iar expresia „Luptăm şi pentru voi!” se va stiliza în cea reală, radicală şi sângeroasă: „Luptăm doar pentru noi!”