„Românii din Timoc au nevoie de un acces mai bun la mass media în limba română”

Interviu realizat cu secretarul de stat Stejărel Olaru, coordonatorul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni

Publicat în primul număr al ziarului Jurnal Românesc

Reporter: Domnule Stejărel Olaru, ce schimbări structurale aţi reuşit să operaţi la noul Departament al românilor de pretutindeni, în raport cu departamentul dinainte?

Stejărel Olaru: O primă schimbare care a avut loc este chiar preluarea Departamentului de către Ministerul Afacerilor Externe şi transformarea acestuia în Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP).

În pofida faptului că am demarat ceva mai târziu sesiunea de finanţare, am reuşit să aprobăm şi să alocăm finanţare pentru un număr de 222 de proiecte. Totodată, am procedat la actualizarea Ghidului de finanţare. De asemenea, am iniţiat cu succes o serie de acţiuni proprii noi, prin care dorim să ne diversificăm activitatea şi efectele acesteia, să ajungem la cât mai multe categorii de beneficiari. Am inaugurat anul acesta programul „Diaspora Estival”, la iniţiativa domnului ministru delegat pentru românii de pretutindeni, Cristian David, care a reunit la Mangalia reprezentanţi ai asociaţiilor de români din afara graniţelor, ai mediului de afaceri, întreprinzători şi oameni dornici să promoveze România. Un alt proiect important este „Cunoaşte-ţi vecinii”, acţiune proprie care va debuta, în curând, la Eforie Nord. În cadrul acestui proiect, DPRRP aduce tineri români din zona vecinătăţii istorice, care studiază la universităţi din România, iar aceşti tineri vor avea ocazia să audieze prelegerile unor specialişti în probleme de istorie, limba română, jurnalism, drepturile omului sau societate civilă.

Misiunea Departamentului a rămas în esenţă aceeaşi, de finanţare a proiectelor destinate dezvoltării şi consolidării comunităţilor româneşti din străinătate, păstrării şi promovării identităţii lingvistice, culturale şi religioase a românilor de pretutindeni, precum şi medierii dialogului dintre autorităţile statului român şi reprezentanţii asociaţiilor româneşti din străinătate. În plus, ne propunem monitorizarea şi evaluarea mai atentă a rezultatelor proiectelor pe care le finanţăm.

Rep.: Care ar fi, în opinia dumneavoastră, noua direcţie politică de susţinere a nevoilor românilor din afara graniţelor?

S.O.: Sprijinirea comunităţilor de români se derulează dintr-o perspectivă dublă:

a. susţinerea directă a acestora, comunicarea continuă cu comunităţile de români, obţinerea unor elemente de feedback din cadrul comunităţilor. Susţinem o politică de apropiere a comunităţii şi de racordare a acesteia la posibilităţile şi oportunităţile pe care le oferim.

b. susţinerea acestora pe cale diplomatică, prin instrumentele politicii externe, care permit abordarea problemei comunităţilor de români atât în formatele bilaterale sau multilaterale, cât şi în dialogul cu organizaţiile internaţionale de profil.

Cred că este necesar să acţionăm concertat şi coordonat, pe cele două dimensiuni, pentru a obţine un plus de eficienţă în derularea proiectelor noastre şi un plus de vizibilitate şi conştientizare a problemelor comunităţilor de români, la nivel naţional şi internaţional.

Din perspectiva politicilor privind românii din străinătate a fost elaborată şi adoptată, tot la iniţiativa ministrului Cristian David, Strategia naţională pentru românii de pretutindeni. Acest document a fost elaborat în baza unei analize amănunţite a nevoilor şi problemelor pe care le întâmpină comunităţile româneşti, astfel încât, începând de anul acesta, proiectele sprijinite de Departament răspund cât mai eficient la cerinţele reale ale românilor din diaspora.

Rep.: Cum credeţi că s-ar putea veni în întâmpinarea unei probleme destul de delicate a comunităţii româneşti din Serbia, cu precădere din Valea Timocului, aceea a lipsei mass-media în limba română?

S.O.: În primul rând, pentru gestionarea acestei probleme este necesar ca dialogul politic româno-sârb să se concretizeze inclusiv prin acceptarea de către partea sârbă a nevoii de a sprijini comunitatea românească din Valea Timocului şi a necesităţii de a discuta cu partea română despre modalităţile de sprijinire a comunităţii de români din Serbia.

Românii din Timoc au nevoie de un acces mai bun la mass media în limba română. DPRRP a finanţat anul acesta proiecte pe zona mass media în Serbia, atât în Voivodina, cât şi în Timoc şi vom continua această direcţie, pe care o considerăm o necesitate. Evaluăm posibilităţile de extindere a prezenţei mediatice de limbă română în Valea Timocului şi sperăm că autorităţile locale sârbe vor sprijini diversitatea. Ne vom strădui ca un număr cât mai mare de români din regiune să aibă acces la programe de radio şi TV în limba română. Consider că este foarte important ca un român să crească şi să trăiască, în contact permanent cu limba română, indiferent de locul în care se află.

În acelaşi timp, cred că Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români ar trebui să continue în Valea Timocului şi cred că orice întrunire pe teme de mass media, organizată în Timoc, este mereu potrivită şi binevenită. Astfel, vom arăta comunităţii că ne pasă şi ne interesează şi vom arăta şi autorităţilor sârbe determinarea noastră de a fi prezenţi în viaţa comunităţii de români din Vale Timocului. Statul român nu se va sustrage datoriei pe care o are faţă de românii din Valea Timocului şi va continua să îi sprijine pe aceştia.

Rep.: Cum vedeţi rezolvată o altă problemă de mare actualitate în Timoc, poate chiar cea mai gravă dintre problemele comunităţii româneşti din această zonă, şi anume problema învăţământului în limba maternă?

S.O.: Şi această problemă trece prin dialogul firesc româno-sârb. Vom continua să vorbim cu partea sârbă şi vom reitera dorinţa noastră de bază: vrem ca numeroasa comunitate românească din Timoc să aibă acces la educaţie în limba română, la mass media în limba română şi la serviciu religios în limba română. Ne propunem să realizăm aceste lucruri într-un climat de parteneriat cu partea sârbă, fără să se tergiverseze aceste proceduri.

Rep.: Va exista un supliment bugetar pentru proiectele asociaţiilor culturale ale românilor din străinătate, în anul viitor?

S.O.: Vom face tot ce depinde de noi pentru a obţine o suplimentare a bugetului alocat românilor de pretutindeni. Atât ministrul delegat, Cristian David, cât şi eu, pledăm pentru un buget mai consistent. Am realizat foarte repede că fondurile pe care le avem la dispoziţie nu sunt suficiente pentru a acoperi nevoile mari ale comunităţilor de români. Să nu uităm, vorbim de milioane de oameni, persoane active, care au iniţiative şi care demonstrează an de an că pot organiza manifestări culturale la standarde ridicate.

Rep.: Aţi reuşit ceea ce alţii în trecut nu au reuşit, iar aici mă refer la aprobarea mai multor proiecte. Cum aţi reuşit acest lucru, deşi fondurile aflate la dispoziţie sunt limitate?

S.O.: Alegerea nu a fost una uşoară, dar am luat decizia să împărţim resursele, de altfel limitate, astfel încât să sprijinim cât mai multe proiecte, chiar dacă valoarea fiecărei finanţări în parte este mai mică. Suntem conştienţi că românii au nevoie de ajutor, oriunde s-ar afla, iar pentru fiecare comunitate problemele cu care aceasta se confruntă sunt importante. Încercăm să ne gândim la toate comunităţile de români şi le vom ajuta, pe rând, pe cele mai multe dintre ele. În acelaşi timp, aş vrea să invit asociaţiile de români să gândească proiecte cu impact pentru comunitate, un impact cât mai larg. Proiectele care prin natura activităţii lor ajung la cât mai mulţi români sunt de bun augur şi vor avea prioritate în viitor.

Rep.: Care ar fi, în opinia dvs. proiectele prioritare ce ar trebui aprobate în anii următori de către DPRRP?

S.O.: DPRRP va miza, din ce în ce mai mult, pe proiecte variate, cu impact în fiecare mediu din comunităţile de români. Vrem să ajungem în cât mai multe case, şcoli, grădiniţe, publicaţii mass media, biserici şi să facilităm conectarea românilor din afara graniţelor între ei, pentru a spori coeziunea lor şi pentru a ridica gradul de conştientizare a apartenenţei lor la identitatea culturală românească. De asemenea, îi vom stimula pe românii din afară să gândească cât mai mult pentru comunitate şi pentru acţiuni de pe urma cărora să beneficieze cât mai mulţi membri din comunitate.

Totodată, vrem să stimulăm dezvoltarea şi consolidarea societăţii civile şi să contribuim la dezvoltarea tinerelor generaţii de români. Este important ca aceştia să aibă contact cu România şi cultura română şi să fie activi în promovarea valorilor culturale româneşti.

Rep.: Ce mesaj transmiteţi noii publicaţii JURNAL ROMÂNESC?

S.O.: Aţi pornit într-o misiune extrem de importantă, atât pentru stabilirea unei legături trainice între românii stabiliţi în străinătate şi actualitatea din ţară, cât şi pentru păstrarea şi promovarea limbii şi culturii române. Vă suntem recunoscători pentru această contribuţie şi ne dorim ca mulţi ani de acum înainte să rămâneţi un pilon de bază în relaţia românilor din Serbia cu semenii lor din ţară. Totodată, dincolo de rolul asumat de dumneavoastră de liant între România şi comunitatea etnicilor români din Valea Timocului aveţi atât onoarea, cât şi responsabilitatea de a fi o „oglindă a realităţilor” din cele două ţări. Din această perspectivă suntem mândri de profesionalismul cu care ne reprezentaţi şi de faptul că promovaţi valorile autentice, specifice culturii române.

A consemnat Romeo Crîşmaru