luni, aprilie 29, 2013

În cadrul dezbaterii „Învaţă despre românii din Serbia” : Părintele Boian : „Trebuie să ne ajutaţi să putem arăta ce se întâmplă aici” - material realizat de Marga Bulugean şi publicat în cotidianul CUVÂNTUL LIBERTĂŢII"




La finele săptămânii trecute, la Biblioteca Judeţeană "Alexandru şi Aristia Aman", a avut loc cea de-a treia dezbatere din cadrul campaniei de cunoaştere a românilor de peste Dunăre, intitulată „Învaţă despre românii din Serbia”.  Proiectul se derulează pe parcursul unui an de zile şi prevede o serie de cursuri, dezbateri, mese rotunde şi seminarii despre istoria, geografia, cultura, tradiţia, spiritualitatea şi obiceiurile românilor din Valea Timocului. Sunt antrenaţi oficialităţi din România şi Serbia, reprezentanţi ai ministerelor de resort, europarlamentari români, profesori universitari, studenţi, istorici şi, nu în ultimul rând, jurnalişti, organizatorii fiind Asociaţia Studenţilor Timoceni în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană "Alexandru şi Aristia Aman", Consiliul Judeţean Dolj şi cotidianul regional  “Cuvântul Libertăţii”. Tema dezbătută a fost Obiceiurile şi tradiţiile românilor din Valea Timocului şi Banatul Sârbesc”, asta după ce lunile trecute s-a discutat despre istoria şi localizarea românilor în Serbia. Invitaţii speciali ai dezbaterii de vineri, 26 aprilie, au fost europarlamentarii români, Elena Băsescu şi Marian Jean Marinescu. De asemenea, a fost prezent la dezbatere şi deputatul Eugen Tomac, preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din cadrul Camerei Deputaţilor, cel mai activ parlamentar din Diaspora. Eugen Tomac a fost ministru secretar de stat al Departamentului Românilor de Pretutindeni şi este cunoscut ca parlamentarul care îi uneşte pe toţi românii din comunităţile istorice şi nu numai. Au avut intervenţii interesante, fiind extrem de pragmatici, abordând probleme punctuale pe marginea evenimentelor recente din Valea Timocului, Gheorghe Obrogea, consilier superior în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Dolj; prof. Constantin Barbu; Romeo Crâşmaru, preşedintele Asociaţiei Forumm pentru Cultură şi Identitate de la Dr.Tr Severin şi nu în ultimul rând, cei mai activi lideri ai comunităţii românilor din Valea Timocului. Au pus punctul pe „I” Zavija Jurj, preşedintele Asociaţiei Ariadnae Fillum de la Bor; Tihan Matasarevici, preşedintele Asociaţiei pentru Tradiţia şi Cultura Rumânilor „Dunărea” din Kladovo şi Bojan Jankovic, consilierul Mişcării Democratice a Românilor din Serbia. Cea mai emoţionantă intervenţie a aparţinut părintelui martir Boian Alexandrovici care a venit special de la Negotin pentru această dezbatere şi cu lacrimi în ochi a cerut pentru a nu ştiu câta oară ca ţară mumă să nu-i părăsească acum pe românii din Valea Timocului.
Obiceiurile şi tradiţiile românilor din Valea Timocului şi Banatul Sârbesc au fost principalele teme abordate la cea de-a treia dezbatere din cadrul campaniei de cunoaştere a românilor de peste Dunãre, ''Învaţă despre românii din Serbia''. Prezentă la eveniment, Elena Băsescu a arătat că în calitate de europarlamentar a abordat subiectul în numeroase intervenţii în Parlamentul European şi a criticat actualul executiv susţinând cã nu are o strategie pentru românii din afara graniţelor. „În primul rând doresc să vă mulţumesc pentru invitaţia de a lua parte la această dezbatere având în vedere că protejarea minorităţilor etnice mă preocupă în mod deosebit. În calitate de europarlamentar am susţinut în repetate intervenţii necesitatea ca românii din statul vecin să fie respectaţi exact aşa cum prevede legislaţia în materie privind protecţia minorităţilor naţionale în Europa. Guvernul USL nu are o strategie clară şi măsuri concrete pentru românii care locuiesc şi muncesc peste hotare. Şi-au amintit de Diaspora doar când a trebuit să ofere funcţii de Ministru şi în minister celor care au pierdut fotoliile de parlamentari. Aşa au înfiinţat funcţia de Ministru delegat pentru Diaspora. Dar, pe de altă parte nu este numai datoria autoritãţilor să se preocupe de protecţia minorităţilor naţionale, este şi datoria noastră, a europarlamentarilor, a celor care reprezentăm România la Bruxelles'', a mai spus europarlamentarul PDL.
Modelul pentru susţinerea minorităţilor din România poate fi implementat şi în Serbia
Elena Băsescu a subliniat şi faptul că modelul pentru susţinerea minorităţilor din România poate fi implementat şi în Serbia şi că românii din Valea Timocului ar trebui să se bucure de aceleaşi drepturi şi libertăţi ca şi etnicii români din Serbia. „Românii din Valea Timocului trebuie să se bucure de aceleaşi drepturi şi libertăţi ca şi etnicii sârbi din România. Cred că modelul pentru susţinerea minorităţilor din România poate fi implementat şi în Serbia. La noi minorităţile sunt recunoscute de statul român, susţinute financiar şi chiar reprezentate de drept în Camera Deputaţilor. Cetăţenii români de origine sârbă au un reprezentant în Parlamentul României, Preşedintele Uniunii Sârbilor, au şi un reprezentant în Consiliul de Administraţie al Televiziunii Române. Am dat aceste exemple tocmai pentru că au legătură directă cu tema propusă de dumneavoastră, deoarece statul român a creat toate condiţiile pentru ca minoritatea sârbă să îşi poată păstra identitatea lingvistică şi culturala, tradiţiile şi obiceiurile. Dreptul la şcoală în limba română, accesul la presă în limba română, precum şi dreptul la serviciul religios în limba română sunt solicitări fireşti care trebuie garantate şi nicidecum îngrădite.”, a mai consemnat deputatul european.
„Un rol important în protejarea minorităţii române din Serbia îl au şi europarlamentarii români”
Europarlamentarul PPE a susţinut în faţa studenţilor timoceni că dacă nu există şcoală cu predare în limba romană este greu ca românii din Valea Timocului să îşi mai poată păstra identitatea culturală. „Dacă nu există şcoală cu predare în limba romană este greu ca românii din Valea Timocului să îşi mai poată păstra identitatea culturală. Tehnologia modernă îşi pune puternic amprenta asupra tinerei generaţii, ea neavând acces la mijloacele necesare pentru a-şi cunoaşte trecutul. Biserica ortodoxă romană nu este recunoscută ca Biserică tradiţionala în Serbia, jurisdicţia ei este limitată la Banatul Sârbesc. Astfel etnicii români nu au acces la slujbă religioasă în limba maternă. Un rol important în protejarea minorităţii române din Serbia îl au şi europarlamentarii români”, a precizat Elena Băsescu.
„Aderarea Serbiei la UE se poate face doar cu respectarea unor criterii”
Deputatul european a venit în sprijinul afirmaţiei sale şi cu un exemplu congret, legat de raportul pe 2012 privind progresele realizate de sttaul vecin. „Vă dau cel mai recent exemplu de săptămâna trecută când a fost votată în şedinţă plenară rezoluţia referitoare la raportul pe 2012 privind progresele realizate de Serbia. Deşi raportul iniţial al CE era mai degrabă unul pozitiv, lăudând Serbia pentru progresele înregistrate, PE a adoptat o atitudine mai critică şi realistă în raport cu Serbia. În rezoluţia adoptată de PE există referiri concrete la nevoia de a pune în aplicare Protocolul privind minorităţile naţionale, semnat de România şi Serbia la 1 martie 2012. Aceste referiri s-au făcut tocmai pentru că s-a constat că nu există progrese suficiente de la semnarea protocolului. Aderarea Serbiei la UE se poate face doar cu respectarea unor criterii, iar criteriile de la Copenhaga, mai ales cele referitoare la minorităţi, sunt esenţiale pentru deschiderea negocierilor. Vă felicit pentru această iniţiativă, este important să discutăm şi sa cunoaştem cât mai bine realităţile din comunitate şi asta se poate face cu prilejul unor astfel de eveniment”, a subliniat Elena Băsescu.
„Sârbii încearcă să despartă comunităţile română şi vlahă, cu toate că sunt toţi români”
Europarlamentarul Marian Jean Marinescu a spus că a avut ocazia să meargă în Valea Timocului şi a rămas plăcut surprins de faptul că în regiune s-au păstrat tradiţiile româneşti şi limba română. În context, referindu-se la situaţia românilor din Serbia, el a pledat pentru eforturi comune pentru înfiinţarea de instituţii de învăţământ cu predare în limba română dar şi o bisericã ortodoxă. ''Din păcate situaţia de acolo nu este bună, pentru că sârbii încearcã să despartă comunităţile română şi vlahă, cu toate că sunt toţi români. Trebuie insistat să existe şi în aceste locuri şcoală în limba românã şi biserică ortodoxă în care să se vorbească româneşte. Acestea sunt condiţii de bază pentru păstrarea identităţii comunităţii române din Serbia. De altfel, Serbia trebuie să înţeleagă că trebuie să acorde respectul cuvenit minorităţilor naţionale dacă îşi doreşte să intre în Uniunea Europeană'', a adăugat europarlamentarul PDL. Marian Jean Marinescu a apreciat şi efortul pe care-l fac studenţii timoceni în frunte cu preşedintele Asociaţiei Studenţilor Timoceni din Craiova, Aleksander Najdanovic pentru românii din Timoc.
„Statul român trebuie să îşi menţină o poziţie constantă în ceea ce-i priveşte pe românii timoceni”
Deputatul Eugen Tomac, preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din cadrul Camerei Deputaţilor a spus la Craiova că mult timp românii di comunităţile noastre istorice au fost uitaţi şi că acest lucru nu trebuie să se mai întâmple. „Din nefericire a existat până acum câţiva ani un dezinteres profund vizavi  de românii din comunităţile istorice. Întotdeauna lumea s-a referit la Diaspora tradiţională gândindu-se în mod special la românii care locuiesc în SUA sau în Uniunea Europeană şi comunităţile noastre autohtone au fost marginalizate. Eu mă bucur că astăzi vorbim despre românii din Valea Timocului. Mai există comunităţi româneşti şi în Peninsula Balcanică. Am vizitat recent comunităţile de români din Macedonia şi Albania şi nu este pentru prima dată când o fac şi vă asigur că problematica românilor din Peninsula Balcanică va deveni din ce în ce mai importantă pentru statul român mai ale în contextul noilor transformări dar şi a deschiderii pe care o manifestă Bruxelles în relaţia cu Macedonia, Albania dar şi cu alte state, inclusiv Grecia, care este deja stat membru al UE. Va trebui la un moment dat să discutăm cât se poate de deschis şi despre aceeia care vorbesc dialectele limbii române din Peninsula Balnică şi sunt foarte mulţi. Nu vă imaginaţi ce înseamnă să mergi aproape 1000 de kilometri şi peste tot unde te opreşti se vorbeşte limba română...”
Elena Băsescu, europarlamentar:
Minoritatea română din Valea Timocului nu îşi poate păstra identitatea lingvistică, cultura, tradiţiile, obiceiurile dacă nu poate studia în limba română. Mai ales că acolo există tendinţa de a se crea o identitate lingvistică artificiala, aşa numita limba vlahă. Deşi în protocolul privind minorităţile semnat anul trecut de România şi Serbia, erau prevăzute măsuri prin care minoritatea română din Valea Timocului să aibă acces la cursuri predate în limba materna, abia la începutul acestei luni a fost demarat un proiect pilot, care se implementează în doar 3 localităţi fără a fi generalizat la toate zonele locuite de români”
Marian Jean Marinescu, europarlamentar, vicepreşedintele PPE :
Am avut ocazia să merg în Valea Timocului de mai multe ori. Am constatat că obiceiurile de acolo sunt reale şi autentice, inclusiv casele şi costumele naţionale sunt româneşti. Poate cel mai tare m-a impresionat faptul că oamenii vorbesc româneşte, în conditiile în care nu au avut şcoală în limba română. Am fost şi în Voievodina  şi toată lumea vorbea şi acolo româneşte. Este o minune că în Timoc s-a păstrat limba, şi-au păstrat tradiţiile şi îi admir foarte mult pentru acest lucru...”
Deputatul Eugen Tomac, preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din cadrul Camerei Deputaţilor :
 „Despre românii din Valea Timocului mă bucur că se discută din ce în ce mai mult. Am reuşit să facem progrese remarcabile. Primul şef de stat al României care a efectuat o vizită privată, în august 2009, în Valea Timocului a fost preşedintele Traian Băsescu şi ulterior, preşedintele a efectuat şi o vizită de stat, în noiembrie 2011, la Belgrad. O zi întreagă a fost dedicată vizitei în Valea Timocului şi acest lucru a fost extrem de important pentru că încărcătura politică şi diplomatică a acestei vizite a produs efecte importante în relaţia cu Serbia. Trebuie să privim lucrurile cât se poate de pragmatic în acest demers pentru că am pornit de jos, prin aceste vizite de documentare la început, după care am trecut la măsurile pe care le-am luat în ceea ce priveşte respectarea drepturile românilor din Timoc... ”
Părintele Boian Alexandrovici, protopop al Protopopiatului Bisericii Ortodoxe Romane '”Dacia Ripensis” :
Eu cred că nu există popor în zona asta şi în întreaga Europă, la care i s-au făcut mai multe nedreptăţi decât poporul român. Acum îi este la cineva frică pentru ca suntem mulţi. Dar pentru ce le e frică? Noi suntem popor paşnic. Eu sunt primul care, ca şi cineva care conduce Biserica Ortodoxă Româna în Serbia de Est, în Valea Timocului, eu aş fi primul împotriva lui cineva dacă ar vrea ceva cu forţa, cu ceva ce nu este conform legii lui Dumnezeu. Dar, va spun, acum poate de mai multe ori dau vreo declaraţie mai dură, dar gândiţi-vă, dacă sunteţi o oaie, ori trei oi înconjurate cu 300 de lupi. Noi nu putem să tăcem la asta ce ni se face acum. Ei spun „nu sunt români, că sunt vlahi". Lasaţi-ne voi pe noi, aia care zic ca sunt vlahi, nu sunt români, e treaba lor. Să nu înveţe româna...
Pagini realizate de MARGA BULUGEAN