luni, aprilie 29, 2013

Cealaltă Românie – comunitatea românească din dreapta Dunării trăieşte momente istorice


Material publicat în săptămânalul OBIECTIV MEHEDINŢEAN, nr. 674, din data de 24 aprilie 2013

Comunitatea românească din Serbia, concentrată în zona numită generic Valea Timocului, numără peste 300.000 de persoane, care îşi caută cu înfrigurarea drepturile de peste două secole. În micul orăşel Kladovo, aflat vizavi de Severin, un român cu rădăcini adânci în zona Olteniei, militează activ pentru afirmarea populaţiei româneşti, cunoscută aici şi sub denumirea de vlahi. Tihan Matasarevici conduce o asociaţie care a devenit cunoscută până la OSCE şi care a adunat semnături pentru introducerea limbii române în şcoli.

L-am cunoscut pe Tihan Matasarevici în urmă cu vreo doi ani, la un festival numit „Seara românească”, pe care el îl organizează anual la Kladovo, la hotelul Djerdap. Atunci am aflat că omul ai cărui bunici, dar şi socri provin din zona Olteniei, conduce o Asociaţia pentru Tradiţia şi Cultura Rumânilor „Dunărea” din Kladovo şi că a activat multă vreme în singurul partid românesc din Timoc, Partia Democrată a Rumânilor din Serbia. Vorbeşte româneşte cu multă uşurinţă, dar mai vorbeşte destul de bine limbile germană şi maghiară, un semn al meseriei sale din vremurile tinereţii, aceea de marinar pe bătrânul fluviu. Tihan a cutreierat întreaga Europă şi într-o perioadă înfloritoare a acestei îndeletniciri de tradiţie româno – sârbă, a făcut micul trafic de frontieră. A lucrat mulţi ani la spitalul din Kladovo ca administrator, dar şi la recepţia celui mai impozant hotel de pe malul drept al Dunării, Djerdap. Matasarevici este acum pensionar şi după ce a rămas dezamăgit de politica de care s-a ocupat vreo câţiva ani, ca preşedinte regional al PDRS şi vicepreşedinte al formaţiunii conduse de doctorul Predrag Balaşevici, activează în sfera apărării drepturilor fundamentale ale minorităţii româneşti din Valea Timocului. Ne povesteşte că nu este uşor, dar e frumos, iar munca sa a fost remarcată atât de autorităţile din subordinea Guvernului României, care se ocupă de românii de pretutindeni, dar şi de forurile europene, la ultima vizită în Serbia făcută de înaltul comisar al OSCE pentru minorităţile naţionale, Knut Vollebaek, fiind felicitat personal de acesta.

Proiecte de suflet

Momentul 2 martie 2012, atunci când România a deschis uşa Serbiei către aderarea la Uniunea Europeană, cu condiţia clară ca statul vecin şi prieten să respecte drepturile fundamentale ale românilor din Valea Timocului, a fost şi pentru Tihan Matasarevici unul emoţionant. După acel moment, la Kladovo s-au derulat o serie de proiecte dedicate românilor. Mese rotunde, donaţii de carte, acordarea de cadouri pentru copiii românilor din Kladovo şi Kostol, cu prilejul Crăciunului pe rit vechi din 2012 şi 2013, precum şi alte asemenea manifestări de suflet. De altfel, Matasarevici se autodefineşte într-unul din cele mai emoţionante discursuri ale sale, rostit la o întâlnire între grupurile de prietenie sârbo – român şi româno – sârb din parlamentele naţionale ale Serbiei şi României, desfăşurată la Belgrad, la începutul anului trecut. „Numele meu este Tihan Matasarevici, dar originea românească a acestuia, care vine din îndepărtata istorie a familiei mele, este de Mătăsaru. În regiunea din care vin eu, de pe malul Dunării, de acolo unde vedem ţara mumă, din apropiere de Kostol, locul în care ruinele piciorului podului construit de Apollodor din Damasc stau mărturie latinităţii acestui popor, românii/vlahi sunt numeroşi, ei vorbesc limba strămoşilor lor şi îşi respectă obiceiurile strămoşeşti cu sfinţenie. Sunt şi preşedintele unei asociaţii culturale din Kladovo.          Noi românii, cărora ni se mai spune şi vlahi, iar în cel mai fericit caz „rumâni”, am spus-o şi o vom spune mereu: Suntem cetăţenii loiali ai Republicii Serbia, înaintaşii noştrii au luptat şi au apărat aceste meleaguri şi au contribuit la afirmarea libertăţii şi suveranităţii Serbiei. Nu avem şi nu am avut niciodată gânduri ascunse, nu ne-am trădat, nu ne trădăm şi nu ne vom trăda niciodată ţara ai cărei cetăţeni sârbi suntem. Serbia este patria noastră, în care trăim, în care am crescut şi ne-am afirmat! Vreau doar să se ştie că noi, românii numiţi aici şi vlahi, vrem ca ţara noastră să ne recunoască drepturile fundamentale de minoritate română, tradiţiile, identitatea culturală, vocaţia europeană şi dreptul fundamentale de a vorbi, a scrie şi a învăţa în limba noastră maternă, o limbă care nu are nevoie de niciun alfabet fabricat, de nicio standardizare şi de nicio ajustare”, spunea Tihan la acea vreme.

Semnături pentru limba română în şcoli

Noua specialitate ce va putea fi studiată în zona locuită de etnicii români se numeşte „limba română cu elemente de cultură şi tradiţie naţională”. După momentul 2 martie 2012, când România a impus condiţii clare ţării vecine pentru a fi de acord cu aderarea la UE, condiţii legate de respectarea drepturilor minorităţii româneşti din Valea Timocului, autorităţile de la Belgrad au deschis o poartă către realizarea unui deziderat istoric, acela de a permite etnicilor români să înveţe în limba lor maternă. Pentru aceasta, Ministerul Educaţiei din ţara vecină, la recomandarea Comisiei Europene, împreună cu Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale a Românilor din Serbia (CNMNRS), a deschis un program complex de strângere a semnăturilor pentru formarea de clase cu predare în limba română. Mai mult, în perioada 1 aprilie – 31 mai, în mai multe zone, printre care Kladovo, Bor şi Zajecear se derulează un program experimental de predare a limbii române în şcoli. La Kladovo, o comună ce conţine 22 de sate, aflată peste Dunăre, în dreptul municipiului Severin, liderul Asociaţiei pentru Tradiţia şi Cultura Rumunilor „Dunărea”, Tihan Matasarevici a strâns 155 de semnături de la părinţii copiilor care vor învăţa limba maternă, iar listele respective au primit toate aprobările necesare, astfel încât aceşti copii să înceapă studierea efectivă a limbii române din luna septembrie a acestui an. Astfel, la şase şcoli de pe teritoriul comunei Kladovo (Podvîrşka, Brza Palanka, Korbova, şcoala generală Kladovo, liceul din Kladovo şi şcoala tehnică din Kladovo), copiii vor învăţa limba maternă. „A fost un demers greu şi costisitor şi pot să vă să vă spun că am bătut în lung şi în lat comuna, am discutat cu fiecare părinte în parte şi am trimis liste urmând un sistem birocratic destiul de complicat, dar am reuşit să impunem autorităţilor respectarea acestui drept elemnetar al nostru, dreptul de a învăţa limba strămoşilor noştri, minunata limbă română”, explică Tihan Matasarevici.

Romeo Crîşmaru