Perspective sumbre pentru USL

Nu am crezut şi nici nu voi crede niciodată în sondaje, în totalitatea lor, mai ales în acelea care specifică o marjă de eroare cu o plajă destul de mare. Cu toate acestea, sondajele pot creiona oarecum popularitatea unui partid sau altul şi pot forma o opinie, pot constitui un punct de plecare, chiar dacă e vorba de unul ambiguu. Românilor le plac sondajele la nebunie, iar institutele de sondare nu mai prididesc cu cercetările pe care, desigur, nu uită să le manipuleze conform propriilor interese politice. Totuşi, nu putem spune că, indiferent de subiectivismul lor, sondajele ar avantaja USL.

După ce s-a format Alianţa USL, institutele de son­da­re a opiniei publice s-au înghesuit să ofere alianţei date despre barometrul de popu­laritate şi speranţe de revenire în forţă la guvernare. Judecând după cifrele astronomice de la acea vreme, între 60 şi 70 la sută, ai fi zis că USL spulberă totul. Alegerile locale au de­mons­trat însă că USL nu a reu­şit să obţină peste 50 la sută din voturile date politic la alegerea consilierilor jude­ţeni. Rezultatele BEC arătau 49,37% pentru USL, 15,68% pentru PDL şi 8,40% pentru PP-DD. Totuşi, aceste rezul­tate au fost cuantificate fără a lua în calcul faptul că PDL a candidat în multe judeţe ale ţării în alianţe, precum cea de la Mehedinţi, numită M N MH. În realitate, adăugând şi scorul obţinut de PDL în acele alianţe, s-ar obţine un procent de cam 25%, ceea ce înseam­nă că USL are mult sub 50%. Se spune că alegerile locale sunt un fel de baromentru al ale­gerilor generale. Cu fieare zi care a trecut de la locale, USL a mai scăzut, iar după circul şi te­roarea pe care le-au produs în cele 52 de zile cât preşedintele Bă­sescu a fost suspendat, alianţa lui Ponta şi Antonescu a pierdut masiv. USL are în au­gust 57,1%, dar a scăzut cu aproape zece procente faţă de perioada anterioară sus­pen­dării lui Traian Băsescu, po­trivit unui sondaj IMAS rea­lizat pentru Adevărul  în pe­rioa­da  9-14  august. Dacă mâine ar fi alegeri parlamen­tare, USL ar obţine voturile a 57,1% din români, potrivit son­­­dajului realizat pentru „Ade­­­vărul”  de  IMAS în pe­ri­oa­­­da 9-14  august. Pe urmă­toa­rele locuri se clasează PDL cu 17,8%, PP-DD cu 14,1% şi UDMR cu 5,8%, în timp ce restul formaţiunilor politice nu ar depăşi pragul electoral. Sus­pendarea lui Traian Bă­sescu pare să fi fost un balon de oxigen pentru PDL, partid care se afla în cădere în lunile care au precedat atacul USL. Ce în­seamnă acest lucru? În primul rând, se observă clar faptul că USL este pe un trend descen­dent, în timp ce PDL este în creştere. Cu un procent de sub 50 la sută la alegerile parla­mentare, USL nu va putea for­ma guvernul, deoarece Cons­tituţa nu permite nominalizarea unui premier din partea unui partid sau a unei alianţe poli­tice, ce nu au majoritate de cel puţin 50 la sută plus unu. Fap­tul că USL a terfelit statul de drept a în­grozit toate can­ce­lariile euro­pene şi toţi liderii politici euro­peni, că a făcut declaraţii răz­boi­nice, demne de epoca ceau­şistă, la adresa Ger­­ma­niei şi SUA, dar şi la adresa unor co­misari euro­pe­ni cu greu­tate, precum Vivi­a­ne Re­ding, toate acestea cu­mulate au plasat USL la limi­ta unui capital de în­credere in­su­ficient formării viitorului Gu­vern. La acestea s-ar mai putea adăuga faptul că eco­no­mia românească s-a prăbuşit din mai şi până astăzi, că Gu­ver­nul Ponta nu a făcut nimic din tot ceea ce promitea atunci când USL era în opoziţie şi, mult mai grav, că USL a di­namitat imaginea externă a Ro­mâniei europene. Să spunem că oamenii care au vo­tat şi la locale, dar şi la refe­rendum, în cea mai mare parte a lor, nu vor sesiza sau nu vor băga în sea­mă drama euro­peană a Ro­mâniei, pentru că din analizele socio­logice efec­tuate, a reieşit clar că majo­ritatea votanţilor sunt oa­meni cu studii medii sau chiar fără studii, oameni care, dacă sunt întrebaţi, nici nu ştiu ce re­pre­zintă Uniunea Europeană sau democraţia europeană. Nu vor fi, însă, prea uşor de înţeles, pen­tru votanţii USL, majorările de preţuri la produsele alimen­ta­re de bază, la carburanţi şi la utilităţi. Nu va fi o iarnă care să aducă voturi lui Ponta şi „Că­cărău”!