Manipularea prin demonizare
Zilnic, vedem pe anumite posturi de televiziune, controlate de moguli celebri ai realităţii contemporane româneşti, comentarii agresive, demonizări în direct şi terfeliri profunde ale celor care, vremelnic, desigur, conduc destinele acestei ţări. Nimic optimist, nimic pragmatic, doar manipulare.
Comuniştii
sovietici inventaseră, pentru a-şi propovădui doctrina, tehnici de
manipulare incredibile prin profunzimea şi aplicabilitatea lor.
„Maskirovka” era una din tehnicile de manipulare, predate de profesori în
scolile politice de la Moscova şi din toate ţările aparţinătoare fostului
lagăr comunist, iar această tehnică dădea roade remarcabile. „Maskirovka”
sau dezinformarea a apărut ca termen, pentru prima dată, în limba rusă, în
anul 1959, ca urmare a reorganizării KGB de către Alexander Selepin, la ordinul
lui Hruşciov, şi înseamnă, „practici exclusiv capitaliste care urmăresc
aservirea maselor populare”. Termenul a fost preluat de americani cu
înţelesul de „scurgere deliberată de informaţii care induc în eroare”.
Francezii au preluat conceptul prin anul 1974 şi l-au definit ca „utilizare a
tehnicilor de informare în masă, pentru a ascunde sau a travesti faptele”.
Ulterior a apărut o definiţie mai sofisticată a termenului de dezinformare,
„o tehnică care permite furnizarea de informaţii generale, eronate, unor terţi,
determinându-i să facă acte colective sau să difuzeze judecăţi dorite de
dezinformatori”. „Din capul locului, dezinformarea trebuie separată de
propagandă, care în fond este o acţiune având drept ţintă opinia publică, în
scopul determinării să aibă anumite idei politice şi sociale, să susţină o
politică, un guvern sau o persoană, dar şi de publicitate, care înseamnă
exercitarea unei acţiuni psihologice asupra unei mase de oameni în scopuri pur
comerciale. De asemenea, mai trebuie făcută şi o altă distincţie faţă de
intoxicare, care de obicei vizează un grup mic de persoane. Dezinformarea
vizează întreaga opinie publică”, spunea „Gazeta de Bistriţa”, făcând trimitere
la evenimentele de la Chişinău, premergătoare căderii liderului moldovean
Vladimir Voronin. Seamănă izbitor cu ceea ce vedem acum pe micile ecrane, în
România anului 2010? Desigur că mogulii din spatele celor ce şi-au făcut un
scop precis din a demoniza totul, cunosc tehnicile de tip „maskirovka”! Pe
de altă parte, manipularea prin demonizare este o tehnică încercată de unele
trusturi de presă din România anului 2010, aplicată pentru a inocula
populaţiei ideea că actualii conducători ai României sunt nişte monştri şi că
ei sug sângele poporului, că Băsescu şi Boc au adus România în pragul colapsului
şi că musai, aceştia, trebuie să plece mai repede. Nimeni nu suflă o vorbă
despre dezmăzul de până în 2008, de fostele guverne darnice, de moguli şi
interesele lor ascunse şi nici de necesitatea coalizării forţelor politice
pentru a depăşi criza profundă din România. Ce rost ar avea dacă aceste
trusturi de presă ar trata cu optimism situaţia? Oamenii nu ar mai putea fi
manipulaţi şi nici nu ar mai fi accentuată ura populaţiei faţă de actuala
putere! Vă aduceţi aminte de comentariile pe marginea grevelor din Capitală?
De poliţiştii care, deşi au terfelit însemnele naţionale, au fost mângâiaţi
părinteşte pe creştet de trusturile de presă moguleşti? Vă amintiţi de instigarea
la violenţă, prin întrebări insidioade, puse de reporteri, de tipul: „Cum,
numai atâţia oameni au scos sindicatele în stradă?” Sau de imnul naţional
folosit ca fond sonor al mitingurilor televizate din Capitală? Toate acestea
fac parte dintr-un plan operaţional, bine pus la punct, care să ducă la
revolte populare, nesupunere civică, debandadă naţională şi implicit la
doborârea cu forţa a puterii de la Bucureşti. Dar marea întrebare rămâne
următoarea: Cui foloseşte asemenea viziune apocaliptică şi cui ar folosi o
doborâre prin forţă a puterii? Nu cumva am ajunge să fim catalogaţă ca o ţară
bananieră, ca o ţară din lumea a treia? Nu mai contează, nu? Contează doar
manipularea prin demonizare!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
comentați