Mai este doar o săptămână în care românii de pretutindeni au posibilitatea să cântărescă cu mare atenţie votul de duminică 6 decembrie 2009, iar acea zi de Sfântul Nicolae ar trebui să le aducă în loc de cadoul aşteptat în ghetele frumos lustruite gândul cel bun.
De ce Băsescu şi nu Geoană? Aceasta este întrebarea ce va frământa încă o săptămână electoratul din România şi acesta este întrebarea la care, observând ce miză au aceste alegeri pentru oligarhia din spatele lui Geoană, răspunsul ar trebui să le trezească frisoane românilor. România pare a fi, la televizoarele comutate pe televiziunile mogulilor, una divizată, între ei, cei bogaţi şi disperaţi că nu îşi post încasa premiile mult aşteptate şi noi, cei mulţi şi speriaţi că am putea da România pe mâinile lăcomiei unor îmbuibaţi. Tot ceea ce văd acum în jur, de la mizeriile aruncate în spatele preşedintelui Traian Băsescu, până la iubirea deşănţată a doi foşti adversari care merg prin Banat şi Ardeal ţinându-se de mână şi urlând că vor „o singură Românie”, este de-a dreptul oripilant. Aceşti mafioţi ce şi-au dat mâinile peste România şi care au făcut posibilă o alianţă între PSD, PNL şi tot ce se mai poate, doar pentru a fi siguri că vor doborî un Băsescu dispus să le dea pe ste mână, îşi strigă disperarea pe toate canalele. Este delirant cum, de ceva vreme, şi Patriciu şi Vîntu şi Voiculescu ies cu declaraţii, după ce până mai ieri tăceau mâlc sau îl chemau pe supusul Geoană în Deltă, la Grivco sau pe la sediul unei fundaţii cu miros de ţiţei, cum vin ca nişte filosofi şi vorbesc despre un Băsescu periculos şi terifiant. Ce resorturi umane atât de ciudate i-au putut aduce pe aceşti îmbogăţiţi la aceeaşi masă şi de-a valma, unii la televiziunile altora? Ce vor aceşti oameni când urlă ca disperaţii că trebuie să dispară Băsescu? Vor oare să pună la adăpost poporul român de „tirania” lui Băsescu? Vor ca acest popor necăjit să o ducă bine şi foarte bine? Pot bogaţii şi oligarhii să se oprească din acaparat bogăţiile şi resursele României pentru a se apleca să mângâie pe creştet poporul necăjit? Îi doare pe ei undeva, indiferent unde, de soarta acestui popor sau au un interes imediat şi major? De ce ar putea fi atât de mare miza acestor alegeri, încât baronii PSD să ajungă la concluzia că vor un premier independent, peste un Gvern politic, cu orice concesii, indiferent unde ar trebui acum să îl pupe pe Crin Antonescu, numai şi numai pentru ca Geoană să ajungă preşedinte? Sunt multe întrebări, sunt de asemenea şi mai multe răspunsuri! Presa centrală a publicat deja discuţiile moguleşti şi cele dintre baroni ai PSD precum Mazăre, Vanghelie sau Dragnea, în care, indiferent cât de cârcotaşă ar fi abordarea, nu ai cum să nu vezi că există interesul de a fi făcută orice concesie oricui, orice compromis şi orice amalgam politic, doar pentru a scăpa de frica unor afacerişti cenuşii că Băsescu ar putea să mai stea 5 ani la Cotroceni, iar ei nu ţi pot lua Romgazul, CEC-ul, Poşta, precum şi alte şi alte afaceri la cheie de la biata Românie. cam ce ar putea să discute ipoteticul preşedinte Geoană cu Vîntu, dacă prin absurd ar ajunge preşedinte? Ar putea Geoană să îl refuze pe Vîntu? O altă legitimă întrebare este cum pot românii să tolereze venirea unui preşedinte de tip Geoană, după ce ştiu că acesta şi-a făcut campanie şi a supt de la Vîntu, tocmai din banii furaţi de acesta de la români, prin mega escrocheria FNI. Românii pot vota aşa cum doresc, pot alege pe cine le dictează conştiinţa, dar nu au voie să arunce România aceasta, a copiilor lor, nu a a lor, în mâna comuniştilor vopşiţi în salvatori ai patriei de sinistrul Ion Iliescu. Cei care au avut norocul să nu fie împuşcaţi în stradă de comandourile lui Iliescu, la Revoluţie sau cimăgiţi de minerii furioşi, aduşi de Iliescu să planteze flori în faţa Palatului Victoria, aceşti români care poate acum sunt mai bătrâni cu 20 de ani şi care au copii născuţi în zorii democraţiei şi imediat după, nu au voie să privească spre comuniştii lui Ion Iliescu, indifirent dacă aceştia se numesc Geoană, Vanghelie, Mazăre, Hrebenciuc şi dacă vorbesc despre bunele lor intenţii. Şi drumul spre iad e pavat tot cu bune intenţii! Nici cei care s-au născut în vremea Revoluţiei sau în anii mineriadelor, iar acum au drept de vot nu au voie să uite ceea ce părinţii lor le povestesc despre acele vremuri! De ce Băsescu şi nu Geoană? Pentru că românii au nevoie de un preşedinte jucător, cu nerv, de un preşedinte conflictual şi vocal, de un preşedinte care a adus printre multe beneficii, votul uninominal, parlamentul unicameral, care a fost suspendat de 322 de fricoşi, care le-a redat românilor speranţa? majoritatea în România nu o face Geoană cu Antonescu cu Marko Bela, ţinuţi în braţe de Patriciu cu Vîntu cu Voiculescu şi cu baronii de aur ai PSD. Majoritatea o dau românii adevăraţi! În cea mai celebră dintre poeziile sale, „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!”, pentru care a fost deportat, Radu Gyr spunea: „Nu pentru-o lopată de rumenă pâine, / nu pentru patule, nu pentru pogoane, / ci pentru văzduhul tău liber de mâine, / ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! / Pentru sângele neamului tău curs prin şanţuri, / pentru cântecul tău ţintuit în piroane, / pentru lacrima soarelui tău pus în lanţuri, / ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!” Şi de aceea, România nu trebuie să fie făcută cadou camarilei lui Geoană, de către voi, avevărata majoritate!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
comentați