Cei aproximativ
300.000 de români care trăiesc la sud de Dunăre, în Serbia, în regiunea numită
generic Valea Timocului, sunt în faţa unui moment cu adevărat istoric. După ani
şi ani de încercări disperate de păstrare a identităţii culturale şi a limbii
materne, perspectiva aderării Serbiei la Uniunea Europeană le conferă şansa
istorică de a-şi trimite copiii la şcoală pentru a studia limba română.
Mai exact, noua
specialitate ce va putea fi studiată în zona locuită de etnicii români se
numeşte „limba română cu elemente de cultură şi tradiţie naţională”. După
momentul 2 martie 2012, când România a impus condiţii clare ţării vecine pentru
a fi de acord cu aderarea la UE, condiţii legate de respectarea drepturilor
minorităţii româneşti din Valea Timocului, autorităţile de la Belgrad au
deschis o poartă către realizarea unui deziderat istoric, acela de a permite
etnicilor români să înveţe în limba lor maternă. Pentru aceasta, Ministerul
Educaţiei din ţara vecină, la recomandarea Comisiei Europene, împreună cu
Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale a Românilor din Serbia (CNMNRS), a
deschis un program complex de strângere a semnăturilor pentru formarea de clase
cu predare în limba română. Mai mult, în perioada 1 aprilie – 31 mai, în mai
multe zone, printre care Kladovo, Bor şi Zajecear se va derula un program
experimental de predare a limbii române în şcoli. La Kladovo, o comună ce
conţine 22 de sate, aflată peste Dunăre, în dreptul municipiului Severin,
liderul Asociaţiei pentru Tradiţia şi Cultura Rumunilor „Dunărea”, Tihan
Matasarevici a strâns 155 de semnături de la părinţii copiilor care vor învăţa
limba maternă, iar listele respective au primit toate aprobările necesare,
astfel încât aceşti copii să înceapă studierea efectivă a limbii române.
Astfel, la şase şcoli de pe teritoriul comunei Kladovo (Podvîrşka, Brza
Palanka, Korbova, şcoala generală Kladovo, liceul din Kladovo şi şcoala tehnică
din Kladovo), copiii vor învăţa limba maternă. „A fost un demers greu şi
costisitor şi pot să vă să vă spun că am bătut în lung şi în lat comuna, am
discutat cu fiecare părinte în parte şi am trimis liste urmând un sistem
birocratic destiul de complicat, dar am reuşit să impunem autorităţilor
respectarea acestui drept elemnetar al nostru, dreptul de a învăţa limba
strămoşilor noştri, minunata limbă română”, explică Tihan Matasarevici.
Denersuri
concrete
Tihan
Matasarevici povesteşte că totul a început în urmă cu un an, când asociaţia sa
a strâns circa 15 semnături pe care le-a depus, împreună cu o cerere la şcoala
generală din Kladovo. Deşi a fost privit cu suspiciune, el a insistat, iar listele
au fost trimise Inspectoratului Şcolar Regional de lşa Zajecear, de care
aparţin şcolile comunei Kladovo, iar de acolo la Ministerul Educaţiei. Dupăp
vizita din acest an în Serbia a înaltului comisar UE pentru minorităţile
naţionale, Knut Vollebaek, inspectoratul şcolar a dispus ca toate şcolile să
organizeze, până la 10 martie 2013, întâlniri cu părinţii şi să mediatizeze
necesitatea strângerii de semnături, mai exact să întocmească anchete în rândul
minoritarilor români. În paralel, la televiziunea locală din Kladovo,
Matasarevici a participat la emisiuni interactive şi de promovare, în urma
cărora românii au fost conştientizaţi asupra oportunităţii învăţării limbii
române, dar a şi călătorit în satele comunei pentru a discuta cu românii. Aşa
se face că acum comuna Kladovo este printre comunele cu cele mai multe
semnături strânse şi aprobate de ministre, iar cei 155 de copii vor putea
studia limba maternă la şcoală. În perioada următoare, Ministerul Educaţiei din
Serbia va selecta, prin concurs, profesorii ce vor preda la aceste şcoli.
Printre aceşti dascăli se află şi o româncă stabilită în Kladovo, care a fost
pregătită la Centrul Universitar din Severin, Diana Şolkotovici.
Romeo Crîşmaru
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
comentați