luni, martie 18, 2013

Moment istoric pentru românii din Serbia – primele ore de limba română în şcolile din comuna Kladovo






Cei aproximativ 300.000 de români care trăiesc la sud de Dunăre, în Serbia, în regiunea numită generic Valea Timocului, sunt în faţa unui moment cu adevărat istoric. După ani şi ani de încercări disperate de păstrare a identităţii culturale şi a limbii materne, perspectiva aderării Serbiei la Uniunea Europeană le conferă şansa istorică de a-şi trimite copiii la şcoală pentru a studia limba română.

Mai exact, noua specialitate ce va putea fi studiată în zona locuită de etnicii români se numeşte „limba română cu elemente de cultură şi tradiţie naţională”. După momentul 2 martie 2012, când România a impus condiţii clare ţării vecine pentru a fi de acord cu aderarea la UE, condiţii legate de respectarea drepturilor minorităţii româneşti din Valea Timocului, autorităţile de la Belgrad au deschis o poartă către realizarea unui deziderat istoric, acela de a permite etnicilor români să înveţe în limba lor maternă. Pentru aceasta, Ministerul Educaţiei din ţara vecină, la recomandarea Comisiei Europene, împreună cu Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale a Românilor din Serbia (CNMNRS), a deschis un program complex de strângere a semnăturilor pentru formarea de clase cu predare în limba română. Mai mult, în perioada 1 aprilie – 31 mai, în mai multe zone, printre care Kladovo, Bor şi Zajecear se va derula un program experimental de predare a limbii române în şcoli. La Kladovo, o comună ce conţine 22 de sate, aflată peste Dunăre, în dreptul municipiului Severin, liderul Asociaţiei pentru Tradiţia şi Cultura Rumunilor „Dunărea”, Tihan Matasarevici a strâns 155 de semnături de la părinţii copiilor care vor învăţa limba maternă, iar listele respective au primit toate aprobările necesare, astfel încât aceşti copii să înceapă studierea efectivă a limbii române. Astfel, la şase şcoli de pe teritoriul comunei Kladovo (Podvîrşka, Brza Palanka, Korbova, şcoala generală Kladovo, liceul din Kladovo şi şcoala tehnică din Kladovo), copiii vor învăţa limba maternă. „A fost un demers greu şi costisitor şi pot să vă să vă spun că am bătut în lung şi în lat comuna, am discutat cu fiecare părinte în parte şi am trimis liste urmând un sistem birocratic destiul de complicat, dar am reuşit să impunem autorităţilor respectarea acestui drept elemnetar al nostru, dreptul de a învăţa limba strămoşilor noştri, minunata limbă română”, explică Tihan Matasarevici.

Denersuri concrete

Tihan Matasarevici povesteşte că totul a început în urmă cu un an, când asociaţia sa a strâns circa 15 semnături pe care le-a depus, împreună cu o cerere la şcoala generală din Kladovo. Deşi a fost privit cu suspiciune, el a insistat, iar listele au fost trimise Inspectoratului Şcolar Regional de lşa Zajecear, de care aparţin şcolile comunei Kladovo, iar de acolo la Ministerul Educaţiei. Dupăp vizita din acest an în Serbia a înaltului comisar UE pentru minorităţile naţionale, Knut Vollebaek, inspectoratul şcolar a dispus ca toate şcolile să organizeze, până la 10 martie 2013, întâlniri cu părinţii şi să mediatizeze necesitatea strângerii de semnături, mai exact să întocmească anchete în rândul minoritarilor români. În paralel, la televiziunea locală din Kladovo, Matasarevici a participat la emisiuni interactive şi de promovare, în urma cărora românii au fost conştientizaţi asupra oportunităţii învăţării limbii române, dar a şi călătorit în satele comunei pentru a discuta cu românii. Aşa se face că acum comuna Kladovo este printre comunele cu cele mai multe semnături strânse şi aprobate de ministre, iar cei 155 de copii vor putea studia limba maternă la şcoală. În perioada următoare, Ministerul Educaţiei din Serbia va selecta, prin concurs, profesorii ce vor preda la aceste şcoli. Printre aceşti dascăli se află şi o româncă stabilită în Kladovo, care a fost pregătită la Centrul Universitar din Severin, Diana Şolkotovici.

Romeo Crîşmaru