Guvernul Ponta şi moneda botswaneză
Pare o alăturare tendenţioasă, dar nu imposibilă. Guvernul Ponta a venit pe un val de aşteptări imense, create nu neapărat de capacitatea acestui guvern de a realiza ceva pentru România, ci mai mult de setul de promisiuni prin care Ponta îi ameţea pe români, în perioada în care USL se afla în opoziţie. Şi pentru că falşii protestatari din Bucureşti scorniseră o bancnotă de 0 lei, cu chipul lui Băsescu, cel mai probabil, până în toamnă, Ponta va oferi românilor celebra monedă a statului Botswana.
Care este moneda statului Botswana? Cei care nu ştiu pot da un „sărci pe goagăl” şi vor descoperi că are un nume la fel de sonor ca şi o celebră staţiune croată de la malul Mării Adriatice. Dar nu asta este problema, pentru că, dincolo de glumă, situaţia creată de diversiunea Ponta este cu mult mai serioasă. Din cele 10 puncte ale unui program de guvernare croit în opoziţie, Ponta nu poate respecta decât unul, dar şi pe acela parţial, deoarece creşterea cu 8% a salariilor bugetarilor, operată de la 1 iunie 2012, este doar pe jumătate din cât preconizase Guvernul Ungureanu, iar din cei 5 miliarde de euro găsiţi în visteria Ministerului de Finanţe, acum pare să nu mai fie nimic.
În timp ce bugetarii se vor încălzi cu palidul 8%, preţurile cresc în ritm galopant, euro se apropie de pragul psihologic de 5 lei şi are tendinţe de a nu se mai opri până la paritatea de 6 lei/1 euro, inflaţia creşte, iar românii nu mai ştiu ce să creadă, văzându-l pe Victor Ponta care deja guvernează peste un USL în care liberalii au fost transformaţi în preş, iar principiile liberale ale unei guvernări europene de bun-simţ nu mai fac doi bani pentru şacalii din umbra „micului Titulescu”.
Pe ce se baza Victor Ponta atunci când ataca virulent puterea şi explica românilor că poate face numai fapte bune şi că poate să „le redea speranţa”? Pe nimic concret! Se baza doar pe naivitatea noastră, lăsată ca moştenire de deceniile de dictatură comunistă, pe românii care erau cadorisiţi de precedentele guvernări de stânga cu pomeni de tip ajutor social şi pe frustrarea celor care, din necesitate şi din disperare, s-au văzut cu salariile ajustate. Nimic nu ne spune însă Ponta despre stabilitatea economică oferită de cei care, cu preţul sacrificiului politic şi electoral, au avut curajul să ia deciziile corecte, chiar dacă aceste decizii au fost dureroase. Pentru Ponta este uşor să vină acum, pe terenul stabilităţii şi al liniştii economice şi să încerce măsuri populiste, cu riscul de a destabiliza totul. Nu pot să uit, sub nicio formă, momentul imediat următor formării noului Guvern, când Adrian Năstase dădea dovadă de o demagogie şi o imbecilitate ieşite din comun, spunând că pentru a mări pensiile şi salariile, România poate înregistra o creştere a deficitului bugetar. Un Adrian Năstase care nu numai că l-a inventat pe Ponta cel de astăzi, dar a reuşit să instaureze, între 2000 şi 2004, un regim autoritar bazat pe o îngrăşare a baronilor locali şi pe pomeni date românilor din bugetul de stat, doar din dorinţa de a crea o pace socială şi o pseudo-stabilitate.
După ani de zile de haos şi de devalizare a bugetului naţional, România s-a trezit, în 2009, secătuită şi pe marginea prăpastiei. Erau doar câteva variante de lucru: continuarea politicii de iresponsabilitate bugetară sau scăderea drastică a cheltuielilor bugetare, iar puterea politică de la acea vreme a ales varianta care a salvat România. Nu poate nimeni crede că preşedintele Traian Băsescu a fost mulţumit atunci când a ieşit public şi i-a anunţat pe români că vor urma ajustări salariale şi măsuri drastice de austeritate, dar a fost nevoit să o facă! Ce făceau atunci „vitejii” Ponta şi Antonescu? Înjurau şi dădeau false soluţii, pe care acum nu le pot aplica! De aceea, este foarte posibil ca prelungirea acestei guvernări mincinoase să aducă în buzunarele românilor moneda botswaneză, cu toată ironia care însoţeşte această alăturare nefericită.
Pare o alăturare tendenţioasă, dar nu imposibilă. Guvernul Ponta a venit pe un val de aşteptări imense, create nu neapărat de capacitatea acestui guvern de a realiza ceva pentru România, ci mai mult de setul de promisiuni prin care Ponta îi ameţea pe români, în perioada în care USL se afla în opoziţie. Şi pentru că falşii protestatari din Bucureşti scorniseră o bancnotă de 0 lei, cu chipul lui Băsescu, cel mai probabil, până în toamnă, Ponta va oferi românilor celebra monedă a statului Botswana.
Care este moneda statului Botswana? Cei care nu ştiu pot da un „sărci pe goagăl” şi vor descoperi că are un nume la fel de sonor ca şi o celebră staţiune croată de la malul Mării Adriatice. Dar nu asta este problema, pentru că, dincolo de glumă, situaţia creată de diversiunea Ponta este cu mult mai serioasă. Din cele 10 puncte ale unui program de guvernare croit în opoziţie, Ponta nu poate respecta decât unul, dar şi pe acela parţial, deoarece creşterea cu 8% a salariilor bugetarilor, operată de la 1 iunie 2012, este doar pe jumătate din cât preconizase Guvernul Ungureanu, iar din cei 5 miliarde de euro găsiţi în visteria Ministerului de Finanţe, acum pare să nu mai fie nimic.
În timp ce bugetarii se vor încălzi cu palidul 8%, preţurile cresc în ritm galopant, euro se apropie de pragul psihologic de 5 lei şi are tendinţe de a nu se mai opri până la paritatea de 6 lei/1 euro, inflaţia creşte, iar românii nu mai ştiu ce să creadă, văzându-l pe Victor Ponta care deja guvernează peste un USL în care liberalii au fost transformaţi în preş, iar principiile liberale ale unei guvernări europene de bun-simţ nu mai fac doi bani pentru şacalii din umbra „micului Titulescu”.
Pe ce se baza Victor Ponta atunci când ataca virulent puterea şi explica românilor că poate face numai fapte bune şi că poate să „le redea speranţa”? Pe nimic concret! Se baza doar pe naivitatea noastră, lăsată ca moştenire de deceniile de dictatură comunistă, pe românii care erau cadorisiţi de precedentele guvernări de stânga cu pomeni de tip ajutor social şi pe frustrarea celor care, din necesitate şi din disperare, s-au văzut cu salariile ajustate. Nimic nu ne spune însă Ponta despre stabilitatea economică oferită de cei care, cu preţul sacrificiului politic şi electoral, au avut curajul să ia deciziile corecte, chiar dacă aceste decizii au fost dureroase. Pentru Ponta este uşor să vină acum, pe terenul stabilităţii şi al liniştii economice şi să încerce măsuri populiste, cu riscul de a destabiliza totul. Nu pot să uit, sub nicio formă, momentul imediat următor formării noului Guvern, când Adrian Năstase dădea dovadă de o demagogie şi o imbecilitate ieşite din comun, spunând că pentru a mări pensiile şi salariile, România poate înregistra o creştere a deficitului bugetar. Un Adrian Năstase care nu numai că l-a inventat pe Ponta cel de astăzi, dar a reuşit să instaureze, între 2000 şi 2004, un regim autoritar bazat pe o îngrăşare a baronilor locali şi pe pomeni date românilor din bugetul de stat, doar din dorinţa de a crea o pace socială şi o pseudo-stabilitate.
După ani de zile de haos şi de devalizare a bugetului naţional, România s-a trezit, în 2009, secătuită şi pe marginea prăpastiei. Erau doar câteva variante de lucru: continuarea politicii de iresponsabilitate bugetară sau scăderea drastică a cheltuielilor bugetare, iar puterea politică de la acea vreme a ales varianta care a salvat România. Nu poate nimeni crede că preşedintele Traian Băsescu a fost mulţumit atunci când a ieşit public şi i-a anunţat pe români că vor urma ajustări salariale şi măsuri drastice de austeritate, dar a fost nevoit să o facă! Ce făceau atunci „vitejii” Ponta şi Antonescu? Înjurau şi dădeau false soluţii, pe care acum nu le pot aplica! De aceea, este foarte posibil ca prelungirea acestei guvernări mincinoase să aducă în buzunarele românilor moneda botswaneză, cu toată ironia care însoţeşte această alăturare nefericită.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
comentați