Dansuri politice pe bani grei

 

Cine face cărţile?

Situaţia din municipiul Orşova a ajuns să semene cu un fel de joc violent de poker, dar nu unul pe mărunţiş, pe pupici sau pe sticle de bere, ci un poker trufaş, jucat la cacealma şi în forţă, pe miliarde de lei vechi. Jucătorii aşezaţi la masă dau semne de nervozitate, au o miză uriaşă şi plusează enorm. Totuşi, cei mai mulţi dintre ei nu joacă pe propria avere, ci măresc potul cu bani de la bugetul local.

Cineva îmi spunea, cu câ­teva zile în urmă, că am făcut din Orşova, Con­siliul Local de aici şi pri­marul Brăgaru, luate la pachet sau separat, o adevărată obse­sie. Eu aş spune că nu e nicio obsesie majoră, ci mai degrabă o dorinţă acerbă de a veni în sprijinul orşovenilor cu infor­ma­ţii exacte despre oamenii care au fost aleşi de ei, pentru a-i reprezenta, dar care nu o fac aşa cum trebuie. Mai mult, aceş­­ti jucători de poker politic se joacă cu destinul orşovenilor şi devalizează bugetul local. Unii din prostie şi ignoranţă, alţii cu bună ştiinţă, profitând de prostia şi ignoranţa celor­lalţi. Un Consiliu Local con­dam­nat la o interminabilă horă a neprice­pe­rii, la un dezgus­tător joc al inte­reselor şi la o de­gradare din ce în ce mai ac­centuată, a ajuns să cadă pra­dă unor jocuri de culise abjecte şi periculoase. Puţini din cei şap­tesprezece consilieri, aflaţi acum în exerciţiul func­ţiunii, da­torită votului primit de la po­pulaţia Orşovei sunt cu pi­cioarele pe pământ şi au discer­nământul necesar analizării obiective a deciziilor, astfel în­cât oamenii aceia care i-au votat să se poată încrede în ca­pa­citatea lor reală de a servi in­teresele comunităţii. Consilierii or­şoveni par, mai degrabă, un fel de masă de manevră, utilă unor jocuri de interese, ce au nea­părată nevoie de un vot fa­vorabil, pentru că, ştiu şi copiii mici, cele mai mari afaceri sunt cele făcute cu statul, iar calea către aceste afa­ceri se poate des­chide doar prin adoptarea unor hotărâri, de către un for local. Ceea ce se petrece acum la Orşova, ar tre­bui să dea mult de gândit Parla­mentului, unde s-ar impune modificarea legii ad­ministraţiei publice locale, în sen­sul că s-ar impune condiţii mai drastice pentru cei care do­resc să îşi de­pună candidatura pentru pos­turile de consilieri lo­cali sau judeţeni. În afară de nece­sitatea unor studii supe­rioare, se mai im­pune, iar cazuis­tica de la Consiliul Local Orşova probează din plin acest lucru, un examen psihologic. Este inuman, ne­drept şi stri­gător la cer să des­chizi calea, doar printr-un sim­plu vot, către o demnitate pre­cum cea de con­silier local, tutu­ror neajuto­ra­ţilor, imaturilor şi instabililor. Iar motivaţia este cât se poate de netă, în sprijinul acestor afir­maţii: Aceşti oameni, inves­tiţi cu înalta calitate de con­silieri municipali, formează un Legislativ local, ei fabrică legi aplicabile pe teritoriul adminis­trativ respectiv, iar acele legi pot produce efecte dramatice, dacă nu sunt bine fundamentate. Nu­mai în acest fel am putea ajunge să nu mai vedem inepţii de genul acelei hotărâri de Con­siliu Local, adoptată la Orşova, prin care toţi consilierii erau obligaţi să citească o poezie din opera eminesciană, cu prilejul unui festival dedicat marelui poet naţional. Aşa s-a ajuns ca o propunere făcută de consi­lierul PNL Dumitru Pătăşanu, să devină mostră de stupizenie na­ţio­nală. În alte şedinţe, con­si­lierii au fost ameţiţi şi derutaţi de schimburi rapide de replici, bi­ne ţintite, până când s-au tre­zit cu mâinile pe sus, votând pro­iecte despre care nu mai ştiau în secunda următoare ni­mic. Îmi aduc aminte de o re­pli­că celebră a consilierului Cons­­tantin Florea, care după o hăr­mălaie de şedinţă a rostit istoric: „Eu ce mama dra­cului am vo­tat?” Acestea fiind datele şi aceş­tia fiind con­silierii, nici nu este de mirare cum mani­pu­la­rea lor este atât de facilă pentru ma­rii jucători de la masa poke­rului politic, în­cât s-a ajuns ca hotărârile vo­tate să fie revocate, iar minu­năţiile penale ale pri­ma­rului să fie votate cu amân­două mâinile. Jocul ade­vărat de poker este însă jucat de profe­sio­nişti, care folosesc ca­ceal­maua fără să le tremure niciun muş­chi pe faţă şi care fac şi des­fac jocuri pe­riculoase. Ul­timul po­ker, cu miză de vreo 10 mi­liar­de şi pot de vreo 3 mi­liarde, după toate zvonurile, plă­tit, s-a consumat odată cu re­vocarea unei ho­tărâri im­por­tante. Jucă­tori – un afa­ce­rist, un primar şi un secretar; Miza – can­didatura lui Brăgaru la func­ţia de primar, din partea PSD; Potul – bani contra protecţie!

Armistiţiu inutil. Inconsecvenţa consilierilor locali din Orşova nu îl salvează pe primar de braţul lung al legii.

Revocarea HCL nr. 9,  privind constituirea, ca parte civilă, a Consiliului Local al municipiului Orşova şi a sumelor în ceea ce priveşte prejudiciul, în dosarul penal cu numărul unic 273/P/2009, cunoscut şi sub numele de „dosarul Brăgaru”, precum şi aprobarea unei alte hotărâri, prin care municipiul Orşova se constituie ca parte civilă, fără a se consemna prejudiciul, nu împiedică finalizarea dosarului, potrivit reprezentanţilor IPJ şi ai Parchetului judeţean.

Un interesant şi pe­ri­cu­los dans politic, exe­cu­tat, la comanda pre­cisă a PSD, în jurul do­sa­ru­lui Brăgaru, a dus, săptămâna tre­cută la revocarea unei HCL care consfinţea un prejudiciu şi o parte civilă, dar, în acelaşi timp, a consemnat şi aprobarea unei HCL care să pună mu­ni­ci­palitatea în postura de parte ci­vilă, fără un prejudiciu exact. Toa­te aceste manevre s-au exe­cu­tat în urma unor înţelegeri po­litice şi a unei translaţii de ma­joritate în Consiliul Local, toa­te având ca scop final, pot­ri­vit unor surse locale, atragerea spre PSD a primarului Cons­tan­tin Brăgaru, în vederea can­di­daturii pentru un nou man­dat, dar şi un soi de armistiţiu ci­udat, garnisit, cel mai pro­babil cu bani mulţi. Totuşi, atât poliţiştii de la Cercetări Penale, din cadrul IPJ Mehedinţi, cât şi procurorul Fănică Cercel, din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, unde a ajuns dosarul 273, spun că jocul de-a constituirea ca parte civilă a administraţiei locale or­şo­vene nu afectează cu nimic soar­ta finală a dosarului cu pri­cina. Chiar şi aşa, eforturile dis­perate de polarizare a consi­li­erilor locali, în favoarea pri­ma­rului şi a noului său cerc de in­terese, rămân o dovadă vie a unui prost exemplu de mo­ra­li­ta­te şi slujire a intereselor ur­bei. Cu siguranţă că, atunci când i-au votat pe consilierii lo­cali, orşovenii nu s-au gândit că aceştia nu iniţiază proiecte de dezvoltare a urbei, ci se hăr­ţu­iesc reciproc, întrunindu-se în şedinţe lungi şi inutile, doar pen­tru a adopta hotărâri pe care ulterior să le revoce. Dacă majoritatea acestor consilieri au votat doar pentru că aşa li s-a comandat sau pentru că au fost atraşi într-o horă a ridi­co­lului şi intereselor pecuniare, ac­ţionând ca nişte păpuşi, pă­puşarii nu au calculat nimic în zadar. Cei care au bătut palma prin restaurantele de pe malul Dunării au ştiut precis cum să manipuleze, unde să acţioneze şi cum să lucreze pentru a în­toa­rce situaţia în favoarea celui ce speră, astfel, că va scăpa de efectele penale ale unui dosar vo­luminos.

Poliţia a lucrat exemplar la dosar

Poliţiştii care au ins­tru­men­tat dosarul Brăgaru, pro­fe­sio­nişti remarcabili, au avut de în­du­rat, pe toată perioada cer­ce­tărilor, tot soiul de presiuni, po­trivit unor surse protejate din interiorul IPJ şi au avut nevoie de foarte multă răbdare în cons­truirea dosarului şi a pro­ba­toriului. Au fost necesare trei expertize contabile, zeci de ore de muncă, zeci de audieri şi multă meticulozitate. Aşa se face că, prin adresa 955/19 ia­nua­rie 2011, Serviciul de Inves­ti­gare a Fraudelor din IPJ Me­he­dinţi solicita Consiliului Lo­cal următoarele: „În scopul so­lu­ţionării dosarului penal cu nu­mărul unic 273/P/2009, vă solicităm ca în termen de 5 zile să ne comunicaţi dacă vă cons­tituiţi parte civilă şi cu ce sumă în ceea ce priveşte prejudiciul cau­zat privind cumpărarea bu­nu­rilor SCGCL Orşova SA, con­tractarea creditului în sumă de 3.500.000 lei, pentru achiziţia bu­nurilor SCGCL, achiziţ­i­o­na­rea în leasing a unor utilaje şi fo­losirea acestora, având în ve­de­re raportul Curţii de Conturi şi expertizele făcute”. Consiliul Lo­cal a votat constituirea ca par­te civilă şi a stabilit şi pre­ju­di­ciul la un cuantum total de 886.896,97 lei. Din acest mo­ment, poliţiştii au lucrat exe­m­plar şi au trimis dosarul la Par­chetul de pe lângă Judecătoria Orşova, la data de 15 februarie 2011. De atunci, dosarul a stat la acest Parchet local şi ulterior a fost trimis Parchetului Ju­de­ţean, deoarece cuantumul pre­ju­diciului depăşea com­pe­ten­ţe­le unui Parchet local. „Poliţia şi-a făcut treaba, s-a stabilit preju­di­ciul, recunoscut şi de Con­si­liul Local. Parchetul şi instanţa de judecată nu ar trebui să ţină cont de revocarea acelei ho­tă­râri şi de instabilitatea jocurilor po­litice de la Orşova”, ne-a de­cla­rat un reprezentant al IPJ Me­hedinţi.

Parchetul are cuvântul

Procurorul Fănică Cercel, din cadrul Parchetului de pe lân­gă Tribunalul Mehedinţi, tot­odată şi purtător de cuvânt al instituţiei spune că jocurile de la Orşova nu au nicio re­le­vanţă în ecuaţia de ansamblu a dosarului Brăgaru. Mai exact, procurorul de caz nu poate ţine prea mult cont de faptul că acei consilieri nu se mai constituie parte civilă şi nu mai indică niciun prejudiciu şi că nu se poate pune problema tergiver­sării acestui dosar. „Pot să vă spun că dosarul merge mai de­par­te, cercetările nu sunt afe­c­tate de ceea ce s-a întâmplat la Or­şova, din simplul motiv că prejudiciul se stabileste pe baza documentelor de la dosar, res­pectiv a expertizelor contabile. Într-o cauză de înşelăciune, ori­când, partea vătămată poate să primească de la făptuitor cuan­tu­mul prejudiciului, poate să nu se mai considere parte civi­lă, dar asta stinge doar aspec­tul civil al cauzei, nu şi pe cel penal. Mai precis, fapta rămâne faptă, indiferent de recuperarea prejudiciului sau de înţelegerile dintre cele două părţi”, a pre­ci­zat procurorul Cercel. Potrivit acestuia, soarta dosarului poa­te avea doar trei componen­te: trimiterea în judecată, resti­tu­i­rea la Poliţie pentru eventuale com­pletări în cercetarea penală sau scoaterea de sub urmărirea pe­nală. Aşadar, eforturile şi dan­sul politic în  jurul dosa­ru­lui Brăgaru sunt inutile. In­di­fe­rent de situaţie, cooptarea lui Brăgaru în echipa PSD ar putea deveni o aventură extrem de pe­ri­cu­loasă pentru imaginea so­cial democraţilor mehedinţeni.