tableta

Arta manipulării


Ce nu face un mogul, pentru ca liniţea puterii lui să fie neclintită, chiar dacă, electoral vorbind nu face nici cât o ceapă degerată? face pe dracul în patru şi crează medii de manipulare grosolană, pretenţios intitulate emisiuni de sinteză şi analiză politică. Emisiuni în care se practică un fel de ritual de grup, adică se strâng unii analişti şui se concentrează pe o singură preocupare majoră: înjurarea şi denigrarea lui Traian Băsescu!

Ce artă nemaipomenită poate fi manipularea, mai ales atunci când ai avut prilejul să o înveţi cu consecvenţă la şcolile de cadre ale PCR sau în legiunile de poliţie politică ale fostei şi sinestrei Securităţi a regimului Ceauşescu! Dacă ştii să manipulezi şi în plus ai adunat atâta de mulţi mani încât îţi permiţi să stăpâneşti mai multe antene concentrate într-un trust de presă puternic, este foarte clar că poţi să te joci liniştit cu creierele spălate ale unor analişti îndopaţi cu bani şi instruiţi să cânte obsesiv aceeaşi arie a calomniei, seară de seară. Cum spuneam, manipularea ca artă a spălării de creiere, prin intermediul micului ecran se practică la scară din ce în ce mai mare şi la ore cu audienţă din ce în ce mai mare. Nu contează faptul că peste 50% din cei care privesc emisiunile în cauză o fac pentru a se cruci de acutizarea urii împotriva lui Traian Băsescu, nu contează nici dacă are vreo logică să faci comparaţii imbecile între situaţii plasate în diverse perioade politice, fără a explica necesitatea adaptării prin discurs la situaţiile în cauză şi nu mai contează nici că penibilul în care se afundă nume cu greutate ale momentului, branduri redutabile de presă ale României, a depăşit orice limită. Contează doar plăcerea diabolică a unui păpuşar stăpân peste antene TV de a vedea cum rivalul său de moarte, Traian Băsescu este măcelărit la ore de maximă audienţă. Am privit stupefiat cum din registrul banalului, consemnat prin analiza vieţii amoroase a domnişoarei Elena Băsescu în context politic şi amestecul grosolan în viaţa personală a acesteia, mogulaşii analitici au trecut la manipularea prin sondaje. Vasăzică, aducem în platou un nene necunoscut, numit sociolog, cu un laptop şi cu o mină facială gravă, pe care îl întrebăm cum stă treaba cu încrederea populaţiei în principalii candidaţi la Preşedinţie. În timp ce moderatorul consultă abilităţile mai mult pseudo-parapsihologice ale sociologului cu laptop, la telefon în direct apare ca prin minune un alt sociolog şi sondajolog, pesedist până în măduva oaselor, Alin Teodorescu, care îşi dă şi el cu părerea, pe o cercetare socilogică ipotetică. Concret, discuţia decurge cam în felul următor: „Traian Băsescu are o uşoară scădere, Crin Antonescu o uşoară creştere, Sorin Oprescu are o creştere spectaculoasă pe care probabil că şi-o va dubla dacă îşi anunţă candidatura, iar Mircea Geoană păstrează un trend oarecum ascendent, iar concluzia este aceea că turul doi va fi unul greu, iar domnul Băsescu va înregistra un cumul de voturi negative”. Desigur, eu am parafrazat adevărata discuţie, nu am redat-o ad-literam şi dacă nu cumva m-am tâmpit, cred că am înţeles-o bine. Peste sociologul din platou vine la telefon Alin teodorescu, care face o demonstraţie lipsită de logică, încheiată cu o concluzie scoasă din puţul gândirii dumnealui: „Traian Băsescu va pierde în turul doi indiferent cu cine se luptă!”. Ce vorbeşti măi nene sociologule, ai uitat că aproape niciunul din sondajele matale nu au dat rezultate apropiate de realitate, ci doar unele cu marje de eroare de peste 10%? dar ce mai contează, dacă pe fondul acestor manipulări ca la carte vin analişti de platou de teapa lui Cozmin Guşă sau Mugur Ciuvică şi trag concluzii conform cărora Băsescu e terminat. Nenororcul acestor domni scorţoşi şi cu pretenţii de fini cunoscători ai fenomenului politic este acela că românul neaoş, acela simplu de la ţară, nu dă doi bani pe „cercetările sociologice” şi votează aşa cum vede el lucrurile.

Romeo Crîşmaru
5 octombrie 2009