Aflat la cea de-a
patra ediţie a Forumului Internaţional al Jurnaliştilor Români, de la Donji
Milanovac – Serbia, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Cristian
David se arată optimist, într-un interviu, cu privire la respectarea
drepturilor minorităţii româneşti din Serbia şi şansele unui parcurs european
comun al României şi Serbiei.
Reporter: Consideraţi
că înfiinţarea unui post de ministru delegat pentru românii de pretutindeni
este un pas înainte spre înfiinţarea unui minister plin pentru problemele
românilor de pretutindeni?
Cristian David: Acest
post de ministru delegat pentru românii de pretutindeni reprezintă un răspuns
al Guvernului României faţă de noile realităţi, care ne obligă la o abordare
unitară şi integrată a autorităţilor faţă de relaţia cu românii de
pretutindeni. Este o realitate pe care trebuie să o conştientizăm, la care
trebuie să ne adaptăm şi în consecinţă trebuie să elaborăm o strategie privind
românii de pretutindeni, această strategie va avea o abordare interministerială
şi va cuprinde în planul de acţiuni activitatea ministerelor Culturii,
Educaţiei, Muncii, Sănătăţii, Internelor şi evident a Ministerului de Externe
unde avem Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni şi
ICR, care completează această arhitectură instituţională care se va ocupa de
românii de pretutindeni. După această primă etapă de asigurare a coordonării şi
intervenţiei integrate, putem lua în considerare o transformare a acestui post
într-un minister de sine stătător.
Rep.: Un popor –
trei munorităţi, asta ştim că se întâmplă aici în Serbia. Pledaţi şi veţi lupta
pentru unificarea românilor, adică a celor trei minorităţi?
C.D: Noi vedem un
singur popor şi lăsând la o parte chestiunea sinonimiei de grai, eu cred că
aici suntem în situaţia în care întreaga populaţie românească de aici care îşi
asumă identitatea românească trebuie să aibă un izvor unic, un izvor de
identitate naţională pe care noi trebuie să îl promovăm.
Rep.: Veţi
încerca să supravegheaţi cumva, prin instrumentele pe care le aveţi, dacă
statul sârb încearcă să înşele vigilenţa UE prin implementarea acestor cursuri
pilot de învăţare a limbii române în cele 12 şcoli din comunele Bor, Zajecear
şi Negotin, cursuri deschise oficial pe 5 aprilie 2013?
C.D.: Deocamdată
suntem la debutul acestei campanii şi întmplarea fericită a făcut ca eu să mă
pot afla pe 5 aprilie într-o astfel de şcoală, într-un liceu din Zajecear, în
care cursurile de limba română erau în plină desfăşurare. Am discutat atât cu
inspectorul şcolar al regiunii Zajecear cât şi cu directorul şcolii, am avut
ocazia să înţelegem care este modul de derulare a acestui proiect pilot. După această
perioadă de două luni şi jumătate cât va ţine proiectul pilot am convenit că
vom face o trecere în revistă, o evaluare a modului cum s-a desfăşurat acest
proiect pilot tocmai pentru a ne pregăti pentru faza a doua care va începe în
septembrie, la debutul anului şcolar 2013 – 2014.
Rep.: Dacă
lucrurile nu vor evolua cum trebuie şi dacă statul sârb nu va înţelege toate
aceste chestiuni, este posibil ca România să-şi radicalizeze atitudinea faţă de
aderarea Serbiei la UE?
C.D.: Politico –
diplomatic eu cred că eforturile noastre de dialog bilateral a înregistrat
progrese şi tocmai ce ceea ce se întâmplă acum eu îl socotesc un pas înainte un
element de progres şi daţi-mi voie să rămân optimist că parcursul nostru
european, faptul că ne vom regăsi în Uniunea Europeană şi România şi Serbia
într-un timp scurt ne va face să avem un scop comun. Avem aceleaşi valori
europene în privinţa minorităţilor şi trebuie să înţelegem că de fapt întrăm
într-o Europă multiculturală, a multilingvismului în care contribuţia fiecăruia
contează şi cred că nu avem astăzi niciun motiv să credem că separaţia
artificială îşi mai are loc într-o Europă modernă.
Interviu realizat
de Romeo Crîşmaru
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
comentați