S-a încheiat cea de-a treia ediţie a Congresului Internaţional al Jurnaliştilor Români de la Cernăuţi

Strigăt de identitate din Bucovina lui Ştefan cel Mare

Cea de-a treia ediţie a Congresului Internaţional al Jurnaliştilor Români s-a desfăşurat în oraşul Cernăuţi, oraş pe care tragicul destin istoric l-a arondat Ucrainei de azi. Întâlnirea celor 100 de jurnalişti romani ce activeaza în diaspora, în ţări precum Republica Moldova, Serbia, Ucraina, Ungaria, Bulgaria a avut loc în mica Vienă a Estului şi a scos la iveală problemele cu care presa românească se confruntă, printre străini.

Prima zi a congresului a avut loc în Sala Roşie a Universităţii Naţionale de Stat din Cernăuţi, Universitatea Yuriy Fedkovyc, fost Palat al Mitropoliei Ortodoxe, locul unde la 15 noiembrie 1918 s-a semnat decretul Unirii Bucovinei cu Patria Mamă. Prima sesiune de dezbateri a fost moderată de Romeo Couţi, presedintele Forumului Internaţional al Jurnaliştilor Români (FIJR) şi Vasile Tărâţeanu, redactor-şef al publicaţiei româneşti din Cernăuţi – „Arcaşul”. În cuvântul său de deschidere, secretarul de stat Eugen Tomac – şeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP) din cadrul Guvernului României, a precizat: „Rolul presei în general, dar şi rolul presei în ţări precum Serbia, Ucraina, Republica Moldova este vital pentru accelerarea proceselor de democratizare. DRP va depune în continuare eforturi ca acele publicaţii româneşti, ziare, televiziuni, posturi de radio care au ceva de spus să prindă contur în ţările unde sunt români şi comunităţi de români. Mă bucur că am ajuns la Cernăuţi la cea de-a treia ediţie a acestui congres, şi spun aceste lucruri şi din prisma unui român născut la Odessa şi care a trecut prin toate problemele pe care le au comunitatile româneşti în Ucraina şi Cernăuţi. Trebuie să înţelegem că românii, indiferent unde se află, indiferent de numărul lor, au nevoie de presa românească pentru a-şi conserva identitatea”. Tot în prima zi a congresului, jurnalistul şi realizatorul TV Cristian Tabără a fost premiat de către FIJR pentru activitatea şi implicarea în problematica comunităţilor româneşti din diaspora.

Începutul

Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români a luat fiinţă în anul 2009, iar primul congres a avut loc la Drobeta-Turnu-Severin şi Klavovo, beneficiind de prezenţa preşedintelui României, Traian Băsescu. Cea de-a doua ediţie s-a desfăşurat, în anul 2010, în capitala Republicii Moldova – Chişinău. Potrivit tradiţiei, membrii forumului votează la finele fiecărui congres anual locaţia în care se va desfăşura următorul congres. După Severin, Chişinău şi Cernăuţi, locaţia aleasă pentru cel de-al patrulea congres al FIJR va fi Ungaria. Aşa au hotărât membrii prezenţi la congresul de la Cernăuţi, după ce au analizat două ipoteze de lucru: Serbia şi Ungaria. După trei ani de existenţă, FIJR are un site intitulat www.jurnalistiromani.ro, un ziar electronic intitulat „Cuvinte noi”, o conducere formată din jurnalişti prestigioşi, dar şi un colectiv din care fac parte nume emblematice ale presei de limba română din ţările care înconjoară România: Duşan Pîrvulovici – director „Timoc Press” (Serbia), Eva Iova - director „Foaia Românească” (Ungaria), Val Butnaru – preşedinte „Jurnal Trust Media” (Republica Moldova), Vasile Tărâţeanu – redactor-şef „Arcaşul” din Cernăuţi (Ucraina). Alături de aceştia se află şi mulţi jurnalişti din România, printre care şi doi membri ai redacţiei „Informaţia de Severin”.

O tematică incitantă

În cele trei zile ale congresului FIJR, de la Cernăuţi, în Sala Roşie a Universităţii Naţionale de Stat, dar şi în sala de conferinţe a hotelului „Bucovina”, s-au discutat teme de o importanţă majoră pentru comunităţile româneşti din ţările aflate în jurul României. S-a discutat despre identitatea culturală a românilor, reflectată în presa de limba română din Ucraina, s-a făcut o analiză destul de obiectivă a presei de limba română din Serbia, Moldova şi Ucraina, s-a vorbit despre presa pentru minorităţi în spaţiul UE, avându-se ca studiu de caz România, dar s-a discutat deschis şi despre finanţarea presei de limba română din afara României, la acest capitol moderatorii fiind Cristina Guseth – Freedom House şi Camelia Teodosiu – analist la Radio România. Nu au lipsit de la dezbateri personalităţi precum consulul general al României de la Cernăuţi – Tatiana Popa şi academicianul Alexandrina Cernov – membru corespondent al Academiei Române. O altă prezenţă deosebită a fost singurul deputat de origine română în Rada Supremă a Ucrainei – Ion Popescu.

Cu durere, din Serbia...

Un singur invitat la congresul FIJR de la Cernăuţi a venit din mijlocul comunităţii româneşti din Serbia, iar acesta a fost unul originar chiar de pe Valea Timocului. Directorul singurei agenţii de presă româneşti din îndurerata comunitate de peste 300.000 de mii de români de pe Valea Timocului, „Timoc Press”, Duşan Pîrvulovici a reuşit să stârnească ropote de aplauze, dar şi emoţii. „Acolo de unde vin eu există români, rumâni şi vlahi. La prima ediţie de la Severin au fost mulţi colegi din Serbia, la cea de-a doua ediţie de la Chişinău am fost doar doi, iar acum iată că am venit unul singur! Este trist! În timp ce în Provincia Autonomă Vojvodina sunt mai puţini români decât în Timoc, ei au medii sprijinite şi de statul sârb şi de cel român, dar acestea nu se mai ocupă cu problemele românilor. Tocmai am încheiat un recensământ cu o miză enormă, dar sunt sceptic în ceea ce vor spune rezultatele. Chiar dacă sunt mulţi care se vor fi declarat români, când formularele vor ajunge acolo la ei, mi-e frică să nu taie din cei declaraţi români, pentru că nu poţi lăsa capra să păzească varza!”, a spus Pîrvulovici, cu multă durere în glas. De asemenea, directorul „Timoc Press” a mai remarcat: „În Serbia nu mai există o comunitate a românilor, unită. Avem un partid care îi numeşte pe români vlaşka. Putem noi să face oricâte şcoli particulare sau biserici, dacă nu vom avea presă, medii, atunci va fi cumplit. Dacă despre acest congres cei de la mine de acasă nu vor citi cu toţii, atunci putem spune că el nici nu a existat!”

Şi tot cu durere, din Ucraina...

Dacă Duşan Pîrvulovici a reuşit să atragă atanţia presei şi să emoţioneze asistenţa, la fel de emoţionant şi de incitatnt a fost şi discursul doamnei academician Alexandrina Cernov - membru de onoare al Academiei Române, critic şi istoric literar, absolventă a Facultăţii de Filologie, Universitatea din Cernăuţi, profesor dr. la Universitatea din Cernăuţi şi director al revistei „Glasul Bucovinei”. Distinsa doamnă a capacitat atenţia întregii prese din România, care a încunjurat-o, după discursul extrem de limpede şi de responsabil rostit de la tribună. „Avem şcoli în limba română, catedră de filologie, şcoală pedagogică,dar acestea sunt doar cifre. Prin şcoli putem fi ucrainizaţi mult prea uşor! În realitate, pentru a fi student al catedrei de filologie, trebuie să susţii un examen în limba ucraineană. Prea de aici a scris foarte puţin despre acest fenomen. Există aici la Cernăuţi o minciună care călătoreşte şi peste graniţă, din păcate! Peste tot se spune că există secţii de limba română,dar la acele secţii se vorbeşte şi se învaţă în ucraineană. Problema în şcoli este gravă, dar la fel de gravă este situaţia generată de cei care se declară moldoveni şi care rup din procentul necesar unei minorităţi pentru a intra sub incidenţa legii ce le permite să înveţe în limba maternă. Mai mult, la recensământul de anul viitor există pericolul introducerii unei întrebări capcană – <> în loc de <> Să fim foarte atenţi la aceste detalii!”, a explicat Alexandrina Cernov.