COBRA DE ORŞOVA

Brăgaru instaurează debandada bugetară în Orşova

Primarul COBRA muşcă din buget

Debandada instaurată la Orşova, odată cu alegerea primarului Constantin Adrian Brăgaru, continuă acum cu proiectul bugetului local al municipiului, în care nu sunt bani pentru salubrizare, pentru infrastructura educaţională sau cultură şi protecţie socială, dar sunt suficienţi pentru reparaţii la sediul Primăriei, pentru plata unui cilindru compactor cumpărat abuziv şi pentru celelalte mofturi ale edilului şef.

Deja celebrul primar al Orşovei, Constantin Adrian Brăgaru, continuă să aibă o părere din ce în ce mai bună despre el, cu toate că din ce în ce mai mulţi oameni încearcă să îl aducă pe calea cea bună. Mai mult, drumul pe care a apucat-o primarul este presărat cu ambiţii personale, răfuieli cu operatorul de salubritate şi cu orşovenii şi tangenţe din ce în ce mai profunde cu organele de cercetare penală. După ce a speriat Curtea de Conturi, după ce a persiflat poliţia care îl prinsese cu o maşină neînmatriculată pe un drum naţional şi judeţean şi după ce a devenit celebru pentru arta cu care manipulează şedinţele de consiliu local, primarul a creionat un proiect de buget din care lipsesc fonduri importante pentru întreţinerea curăţeniei în municipiu, pentru reabilitarea unor unităţi de învăţământ, pentru reabilitarea termică a blocurilor şi pentru multe altele. Totuşi, primarul Orşovei este convins pe deplin că el vrea binele oraşului şi că presa care „scrie la comandă” nu îl lasă să îşi termine mandatul. Proiectul de buget aflat în dezbatere publică în perioada 17 februarie – 3 martie 2010 a fost, potrivit primarului, publicat pe media şi internet şi chiar astăzi de la orele 16.00 se va dezbate în sala de şedinţe a Primăriei. În rest, spune primarul, „unde scrie la lege că trebuie dezbătut în fiecare zi?” Concret, bugetul Orşovei este un motiv pentru primarul Constantin Brăgaru de a aloca sume infime activităţilor cu adevărat importante. Pentru salubritate şi gestiunea deşeurilor s-au alocat 280.000 lei pentru tot anul, în condiţiile în care aceşti bani ar ajunge pentru doar primul senmestru al anului. Pentru „alte servicii în domeniul locuinţelor, serviciilor şi dezvoltării comunale” sunt alocaţi doar 177.000 lei. Cheltuielile de personal ale funcţionarilor publici din primărie se ridică la 2.200.000 lei (22 miliarde lei vechi), asta în condiţiile în care aici nu intră şi alte sporuri şi îndemnizaţii. Primele de vacanţă, spre exemplu, capacitează 120.000 lei. Primarul s-a gândit şi la cheltuielile cu carburanţii şi lubrifianţii, care sunt mai mari decât cele alocate întreţinerii spaţiilor verzi: 160.000 lei faţă de 100.000 lei. Serviciile de apă – canal şi salubritate au alocaţi doar 280.000 lei, în condiţiile în care în anii anteriori se alocau între 500.000 şi 600.000 lei. În programul de investiţii se regăseşte şi proiectul „Amenajare faleză turistică – etapa a II-a”, pentru care sunt alocaţi numai din bugetul local 977.606 lei, în condiţiile în care primarul tărăgănează licitaţia de aproape două luni, pentru simplul motiv că firma preferată domniei sale nu a câştigat licitaţia. Mai nou, se aude că l-ar fi uns în funcţia de preşedinte al comisie de licitaţie pe cel mai bun amic al său, Ion Trăistaru. La capitolul investiţii noi, primarul s-a gândit profund şi a ajuns la cioncluzia că sunt nevoie de 300.000 lei pentru o rampă de compost, pentru care se pare că nici nu ar exista autorizaţii de mediu. Bugetul local contribuie aici cu 40.000 lei, în timp ce pentru o amărâtă de extindere reţea de alimentare cu energie electrică pe Calea Moldovei ajung 27.000 lei. Reabilitarea centrului civic are alocati 100.000 lei, , în timp ce la capitolul „Dotări”, situaţia este roz. Un cilindru compactor, pe care primarul l-a mai cumpărat o dată anul trecut, cu mai mulţi bani decât îi aprobase consiliul local, are nevoie acum din banii orşovenilor de 50.000 lei. În Piaţa 1800, însă, unde este nevoie de investiţii majore, primarul dă aşa de milă 7000 de lei, pentru untablou electric. Totuşi, la mare cinste se află învestiţiile legate de reparaţii la sediul Primăriei. Pentru Sala de Consiliu şi birouri este nevoie de 60.000 lei, iar pentrureparaţii grupuri sanitare din sediul primăriei este nevoie de 40.000 lei. Toate astea, în timp ce Liceul de Marină are nevoie disperată de 50.000 lei pentru centrala termică şi acoperiş, dar parcă cine mai are nevoie de licee în ziua de azi!

Primarul Cobra

Interesant lucru, marele primar Brăgaru nu mai discută cu presa „aservită” decât pe e-mail. Iar în acest scop are şi o adresă de mail deosebit de sugestivă: cobra_orsova@yahoo.com. Întrebat dacă doreşte să comunice cu noi, distinsul primar a trimis un sms cu următorul conţinut: „Adresa email cobra_orsova@yahoo.com şi aştept întrebare”. L-am întrebat atunci dacă nu vrea să discutăm pe messenger, dacă tot este atât de computerizat. Într-un târziu primarul Constantin Brăgaru s-a logat şi a discutat, în stilul său caracteristic. Tocmai de aceea publicăm integral discuţia de pe mess!

Calcule şi socoteli

De curiozitate am solicitat şi punctul de vedere al operatorului de salubritate din Orşova, singurul care este abilitat să efectueze servicii de profil, datorită contractului de prestări servicii încheiat cu municipalitatea. Constantin Popescu, patronul Floricola SA spune că lunar din municipiu se colectează 600 mc de gunoi, care trebuie încărcat în maşini şi transportat la groapa de gunoi din Strehaia. Cheltuiala cu fiecare metru cub de gunoi este de 97 de lei, asta însemnând colectare, transport şi depozitat la groapa de gunoi din Strehaia. Pe de altă parte, măturatul şi răzuitul care ar trebui să se facă pe străzi mai costă încă 35.000 de lei lunar. Un calcul matematic simplu arată că adunând toate aceste servicii care ar trebui făcute ca la carte, se ajunge la o cheltuială de 93.200 lei pe lună. Aceasta înseamnă că cei 280.000 de lei alocaţi pe tot anul ajung doar maxim trei luni de zile. Astafără a lua în calcul faptul că în cei 280.000 lei intră şi serviciile de apă canal. Consilierul municipal Constantin Negulescu, fost primar al Orşovei, explică faptul că pentru o salubrizare adevărată erau nevoie de cel puţin 500.000 lei. „Din datele prezentate în proiectul de buget, reiese clar faptul că nu toate cheltuielile au fost orientate pe domenii prioritare ale comunităţii locale, iar în lista de investiţii nu au fost cuprinse obiective care să asigure dezvoltarea economică şi socială a municipiului Orşova, oraş turistic de importanţă naţională. De exemplu, pe vremea când eu eram primar, pentru salubritate se alocau cel puţin 5 miliarde de lei vechi anual”, a explicat Constantin Negulescu.

Din ispravile lui Brăgaru

Administraţia Brăgaru ins­ta­urată în iunie 2008 la Orşova pa­re să fie din ce în ce mai no­civă pentru frumosul municipiu cu potenţial turistic de la Golful Cernei. Un municipiu mort din punct de vedere economic, în care doar Şantierul Naval mai ţi­ne piept şomajului, fără în­călzire centrală, fără drumuri şi fără turişti, cu bugetul secătuit şi fără servicii de salubrizare şi des­zăpezire coerente şi efi­ciente, a ajuns mai nou să piardă şi din frumuseţea falezei ame­na­jate într-o primă etapă din fon­duri europene. Un an­sam­blu de pontoane în formă de „U”, construit pentru anco­ra­rea ambarcaţiunilor mici a în­ceput să piardă din piesele componente, după ce o aripă a fost demontată şi mutată, fără nicio noimă, pe o plajă din zona Ghebaur. Gurile rele şi zvo­nurile spun că un om de afaceri care ar dori să amenajeze o plajă privată ar fi pus ochii pe aripa de pontoane dislocată de pe Insula Pescăruş. Cum aceste zvo­nuri nu sunt confirmate ofi­cial, singura certitudine de până acum este degradarea accelerată a ansamblului de pontoane, construite cu fonduri europene şi amplasate într-una din cele mai pitoreşti zone ale Orşovei – Insula Pescăruş. Pontoanele au fost construite în prima etapă a proiectului „Amenajare faleză turistică în municipiul Orşova”, în valoare de peste un milion de euro, iar amplasarea lor s-a făcut pe baza unui studiu efectuat de o firmă de pro­iec­tare din Bucureşti, înainte de anul 2008. Fostul primar al Orşovei, Constantin Negu­lescu, în timpul căruia a fost construit ansamblul de pon­toane, spune că acesta nu tre­buia dezmembrat pentru că a fost construit cu fonduri euro­pe­ne, iar investiţiile de acest tip au un regim special. Mai mult, Negulescu spune că dispariţia aripei ar putea avea conotaţii penale, pentru cei care au făcut aşa ceva, deoarece schimbarea des­tinaţiei acestuia trebuia fă­cută cu informarea Consiliului Local. Negulescu, în prezent con­silier municipal, spune că pri­marul Constantin Brăgaru a dat dovadă de iresponsabilitate atun­ci când a ordonat distru­gerea ansamblului de pontoane. „Ceea ce a făcut Brăgaru este odios, criminal, a distrus o in­vestiţie europeană, iar demon­tarea acelei aripi va duce la de­zechilibrarea ansamblului şi de­gradarea lui”, explică fostul edil-şef al Orşovei, Constantin Ne­gulescu.