Trei zile de „Joc românesc” în Jîtcoviţa – Serbia

ARTICOL APĂRUT ÎN SĂPTĂMÂNALUL "OBIECTIV MEHEDINŢEAN" DIN DATA DE 24 IULIE 2012

Cea de-a şaptea ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor al Românilor din Balcani „Joc românesc” s-a desfăşurat şi în acest an, potrivit tradiţiei, în cea de-a doua jumătate a lunii iulie, în perioada 19 – 22 iulie 2013. Îmbogăţit, de la an la an, cu tot mai mulţi participanţi de marcă, festivalul s-a bucurat anul acesta de participarea unor ansambluri folclorice din Cluj, Prahova şi Caraş-Severin, dar şi de atenţia folcloriştilor din Serbia, Macedonia, Republica Moldova. O pată de culoare a oferit şi interesul acordat de reprezentanţii ambasadei Republicii Azerbaijan în Serbia, dar şi colocviul despre folclor şi istorie a românilor din Balcani.

În urmă cu şapte ani, într-un sătuc aflat la circa 8 kilometri de Golubac, micul orăşel aflat la malul Dunării, vizavi de Moldova Nouă, lua naştere un proiect curajos, graţie unor români cu suflet mare – Iviţa şi Jasmina Glişici şi preşedintele Societăţii de Limba Română din Voivodina, Lucian Marina. Poate că la acea vreme, nimeni în afară de aceştia nu ar fi crezut că iniţiativa lor va deveni un prilej de reunire anuală a simţirii româneşti, a identităţii culturale şi a artiştilor populari din ţările balcanice, dar mai ales nimeni nu ar fi crezut că din România, ţara mumă, aşa cum îi spun românii de pe Valea Timocului, va exista un interes atât de mare. Iată că lucrurile au evoluat, iar la Jîtcoviţa, an de an, timp de trei zile, se simte româneşte, se mănâncă româneşte şi se cântă româneşte. Şi tot aici, în satul natal al arhitectului îndrăgostit de obiceiurile româneşti, Iviţa Glişici, trei zile flutură mândru drapelul românesc. Dacă în prima zi a festivalului, oamenii au fost încântaţi de sunetul muzicii etno şi jazz, sâmbătă festivalul „Joc Românesc” s-a deschis oficial, iar invitaţii de marcă au fost unul şi unul: Ambasadorul României la Belgrad – excelenţa sa Daniel Banu, consulul general al României la Zajecear – Iulian Niţu, reprezentanţii ambasadei Republicii Azerbaijan la Belgrad, senatorul de diaspora Viorel Badea, lideri marcanţi ai comunităţii româneşti din Valea Timocului şi Voivodina. Pe scena festivalului au evoluat artişti populari români din Cluj şi Prahova, dar şi din Bulgaria, Macedonia, Serbia şi Republica Moldova. De asemenea, o inedită expoziţie de picturi, fotografii document şi documente româneşti a încântat vizitatorii, la fel ca şi expoziţiile de costume naţionale româneşti şi icoane pe sticlă. Un rol aparte l-a jucat aici Asociaţia „Produs de Cluj”, timisă de preşedintele CJ Cluj – Horia Uioreanu, un demnitar local care a înţeles perfect faptul că românii din afara graniţelor trebuie sprijiniţi, asta după ce a participat, la finele lunii mai a acestui an, la două transmisiuni în direct ale TVR din Kladovo – Serbia.

Concursuri de miss şi competiţii culinare

Poate cele mai aşteptate momente ale fiecărei ediţii ale unui festival care deja a devenit tradiţie în apropiere de oraşul din care cetatea Golubac străjuieşte maiestuoas bătrânul fluviu, sun cele legate de competiţiile culinare: „Cea mai gustoasă brânză” şi „Cea mai bună coleaşă (mămăligă)”, dar şi cele în care frumuseţea recunoscută a româncelor este accentuată de concursuri de miss: „Miss Românca Serbia” şi „Miss festivalul Joc Românesc”.

Dezbateri despre istorie şi folclor

Un capitol nou în derularea obişnuită a festivalului l-a constituit un colocviu incitant despre folclorul românesc din Balcani şi despre istoria aromânilor, istroromânilor, românilor şi valahilor, filmat integral de Televiziunea Novi Sad, secţia de limba română. Colocviul s-a bucurat de participarea unor istorici şi oameni de cultură din Serbia, România şi Republica Moldova, dar şi de prezenţa unui român cu suflet mare – directorul Comitetului pentru Drepturile Omului Negotin şi al ziarului electronic de limba română timocpress.org, Duşan Pîrvulovici. Am avut onoarea ca din partea săptămânalului „Obiectiv Mehedinţean”, singura publicaţie mehedinţeană prezentă la evenimentul de mare emulaţie artistică, să participe la dezbateri profesorul de istorie de la Colegiul naţional „Gheorghe Ţiţeica” – Liviu Dănilă, care a vorbit despre câteva momente marcante din istoria românilor de la sud de Dunăre. Profesorul Liviu Dănilă a vorbit despre istoria românilor din Serbia sud-dunăreană, evoluţia şi permanentizarea pe aceste meleaguri, lupta lor pentru identitate, contextul actual punctat de contribuţia României la asigurarea unui climat favorabil, dar şi la exploararea conjuncturii europene a aderărării Serbiei la UE. Liviu Dănilă a făcut o trecere în revistă a momentelor importante ale evoluţiei istorice a cestor români, asimilarea la care au fost supuşi, faptul că Dunărea nu ne separă, ci ne uneşte. „Istoria românilor de pe aceste meleaguri ar trebui mai bine studiată în România, această istorie a acestor fraţi ai noştri ar trebui să ne intereseze şi pe noi, dar în special pe factorii de decizie de la nivelul României şi de la nivelul diplomaţiei române din Serbia”, a spus, printre altele, profesorul Liviu Dănilă. El a mai vorbit despre încercările lui Ionel Brătianu de a resuscita interesul faţă de aceste teritorii locuite de români, dar şi despre ceea ce cerea comunităţii internaţionale celebrul lider al comunităţii româneşti Atanasie Popovici – Furnică, la Conferinţa de pace de la Paris, din 1919, adică o atenţie deosebită faţă de românii de aici şi chiar recunoaşterea Timocului drept pământ locuit de români

.