Material publicat în săptămânalul OBIECTIV MEHEDINŢEAN, nr. 674, din data de 24 aprilie 2013
Comunitatea
românească din Serbia, concentrată în zona numită generic Valea Timocului,
numără peste 300.000 de persoane, care îşi caută cu înfrigurarea drepturile de
peste două secole. În micul orăşel Kladovo, aflat vizavi de Severin, un român
cu rădăcini adânci în zona Olteniei, militează activ pentru afirmarea
populaţiei româneşti, cunoscută aici şi sub denumirea de vlahi. Tihan
Matasarevici conduce o asociaţie care a devenit cunoscută până la OSCE şi care
a adunat semnături pentru introducerea limbii române în şcoli.
L-am cunoscut pe
Tihan Matasarevici în urmă cu vreo doi ani, la un festival numit „Seara
românească”, pe care el îl organizează anual la Kladovo, la hotelul Djerdap.
Atunci am aflat că omul ai cărui bunici, dar şi socri provin din zona Olteniei,
conduce o Asociaţia pentru Tradiţia şi Cultura Rumânilor „Dunărea” din Kladovo
şi că a activat multă vreme în singurul partid românesc din Timoc, Partia
Democrată a Rumânilor din Serbia. Vorbeşte româneşte cu multă uşurinţă, dar mai
vorbeşte destul de bine limbile germană şi maghiară, un semn al meseriei sale
din vremurile tinereţii, aceea de marinar pe bătrânul fluviu. Tihan a
cutreierat întreaga Europă şi într-o perioadă înfloritoare a acestei
îndeletniciri de tradiţie româno – sârbă, a făcut micul trafic de frontieră. A
lucrat mulţi ani la spitalul din Kladovo ca administrator, dar şi la recepţia
celui mai impozant hotel de pe malul drept al Dunării, Djerdap. Matasarevici
este acum pensionar şi după ce a rămas dezamăgit de politica de care s-a ocupat
vreo câţiva ani, ca preşedinte regional al PDRS şi vicepreşedinte al
formaţiunii conduse de doctorul Predrag Balaşevici, activează în sfera apărării
drepturilor fundamentale ale minorităţii româneşti din Valea Timocului. Ne
povesteşte că nu este uşor, dar e frumos, iar munca sa a fost remarcată atât de
autorităţile din subordinea Guvernului României, care se ocupă de românii de
pretutindeni, dar şi de forurile europene, la ultima vizită în Serbia făcută de
înaltul comisar al OSCE pentru minorităţile naţionale, Knut Vollebaek, fiind
felicitat personal de acesta.
Proiecte de suflet
Momentul 2 martie 2012, atunci când România a deschis uşa Serbiei către
aderarea la Uniunea Europeană, cu condiţia clară ca statul vecin şi prieten să
respecte drepturile fundamentale ale românilor din Valea Timocului, a fost şi
pentru Tihan Matasarevici unul emoţionant. După acel moment, la Kladovo s-au
derulat o serie de proiecte dedicate românilor. Mese rotunde, donaţii de carte,
acordarea de cadouri pentru copiii românilor din Kladovo şi Kostol, cu prilejul
Crăciunului pe rit vechi din 2012 şi 2013, precum şi alte asemenea manifestări
de suflet. De altfel, Matasarevici se autodefineşte într-unul din cele mai
emoţionante discursuri ale sale, rostit la o întâlnire între grupurile de
prietenie sârbo – român şi româno – sârb din parlamentele naţionale ale Serbiei
şi României, desfăşurată la Belgrad, la începutul anului trecut. „Numele meu
este Tihan Matasarevici, dar
originea românească a acestuia, care vine din îndepărtata istorie a familiei
mele, este de Mătăsaru. În regiunea din care vin eu, de pe malul Dunării, de
acolo unde vedem ţara mumă, din apropiere de Kostol, locul în care ruinele
piciorului podului construit de Apollodor din Damasc stau mărturie latinităţii
acestui popor, românii/vlahi sunt numeroşi, ei vorbesc limba strămoşilor lor şi
îşi respectă obiceiurile strămoşeşti cu sfinţenie. Sunt şi preşedintele unei
asociaţii culturale din Kladovo. Noi
românii, cărora ni se mai spune şi vlahi, iar în cel mai fericit caz „rumâni”,
am spus-o şi o vom spune mereu: Suntem cetăţenii loiali ai Republicii Serbia,
înaintaşii noştrii au luptat şi au apărat aceste meleaguri şi au contribuit la
afirmarea libertăţii şi suveranităţii Serbiei. Nu avem şi nu am avut niciodată
gânduri ascunse, nu ne-am trădat, nu ne trădăm şi nu ne vom trăda niciodată
ţara ai cărei cetăţeni sârbi suntem. Serbia este patria noastră, în care trăim,
în care am crescut şi ne-am afirmat! Vreau doar să se ştie că noi, românii
numiţi aici şi vlahi, vrem ca ţara noastră să ne recunoască drepturile fundamentale
de minoritate română, tradiţiile, identitatea culturală, vocaţia europeană şi
dreptul fundamentale de a vorbi, a scrie şi a învăţa în limba noastră maternă,
o limbă care nu are nevoie de niciun alfabet fabricat, de nicio standardizare
şi de nicio ajustare”, spunea Tihan la acea vreme.
Semnături pentru
limba română în şcoli
Noua specialitate
ce va putea fi studiată în zona locuită de etnicii români se numeşte „limba
română cu elemente de cultură şi tradiţie naţională”. După momentul 2 martie
2012, când România a impus condiţii clare ţării vecine pentru a fi de acord cu
aderarea la UE, condiţii legate de respectarea drepturilor minorităţii
româneşti din Valea Timocului, autorităţile de la Belgrad au deschis o poartă
către realizarea unui deziderat istoric, acela de a permite etnicilor români să
înveţe în limba lor maternă. Pentru aceasta, Ministerul Educaţiei din ţara
vecină, la recomandarea Comisiei Europene, împreună cu Consiliul Naţional al
Minorităţii Naţionale a Românilor din Serbia (CNMNRS), a deschis un program
complex de strângere a semnăturilor pentru formarea de clase cu predare în
limba română. Mai mult, în perioada 1 aprilie – 31 mai, în mai multe zone,
printre care Kladovo, Bor şi Zajecear se derulează un program experimental de
predare a limbii române în şcoli. La Kladovo, o comună ce conţine 22 de sate,
aflată peste Dunăre, în dreptul municipiului Severin, liderul Asociaţiei pentru
Tradiţia şi Cultura Rumunilor „Dunărea”, Tihan Matasarevici a strâns 155 de
semnături de la părinţii copiilor care vor învăţa limba maternă, iar listele
respective au primit toate aprobările necesare, astfel încât aceşti copii să
înceapă studierea efectivă a limbii române din luna septembrie a acestui an.
Astfel, la şase şcoli de pe teritoriul comunei Kladovo (Podvîrşka, Brza
Palanka, Korbova, şcoala generală Kladovo, liceul din Kladovo şi şcoala tehnică
din Kladovo), copiii vor învăţa limba maternă. „A fost un demers greu şi
costisitor şi pot să vă să vă spun că am bătut în lung şi în lat comuna, am
discutat cu fiecare părinte în parte şi am trimis liste urmând un sistem
birocratic destiul de complicat, dar am reuşit să impunem autorităţilor
respectarea acestui drept elemnetar al nostru, dreptul de a învăţa limba
strămoşilor noştri, minunata limbă română”, explică Tihan Matasarevici.
Romeo Crîşmaru
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
comentați