Românii de lângă noi

„Vorbim româneşte – Citim româneşte!” – o campanie de suflet încheiată în compania unor oameni de suflet

Românii de lângă noi

Ziua de 8 octombrie 2011 a însemnat pentru cotidianul nostru, dar deopotrivă şi pentru fraţii noştri români din Valea Timocului, începutul unei campanii de suflet, de recurs la istorie şi identitate românească, pe malul drept al Dunării. La Drobeta-Turnu-Severin, cei mai importanţi dintre liderii politici şi de opinie din Timoc au participat la o masă rotundă şi au primit cărţile donate de minunaţii noştri cititori.

În prima parte a lunii august 2011, impresionat de nemărginita durere a fraţilor noştri români din Serbia, în special a celor din Valea Timocului, după mai multe întâlniri cu câţiva din liderii comunităţii româneşti din frumoasa regiune istorică, o idee încolţită în minte a devenit din ce în ce mai răscolitoare pentru mine, dar şi pentru colectivul pe care îl conduc la IDS. Acei oameni minunaţi şi blajini de dincolo de Dunăre vorbesc aceeaşi limbă cu noi, au aceeaşi istorie şi aceeaşi iluştrii strămoşi, doar că ei au fost ţinuţi izolaţi de propriile lor valori şi în special de propria limbă şi propria identitate. Aveam să aflu, călătorind în minunata zonă de răsărit a Serbiei, că aceşti fraţi români nu au şcoli în limba lor maternă, merg la biserică pentru a asculta liturghii în limba sârbă, cântate de preoţi veniţi din Bosnia şi uneori chiar sunt nevoiţi să scoată din buzunar bani grei pentru a-şi boteza copiii, a se cununa sau a-şi pomeni morţii. Oamenii aceştia, cu conştinţele mutilate de o istorie potrivnică, au ajuns, în câteva zeci de ani să se creadă „vlahi” în loc de „români” sau să îşi spună, în şoaptă, de teama zilei de mâine, „rumâni”, şi asta în speranţa că autorităţile ţării ai cărei cetăţeni fideli sunt, vor înţelege că măcar sinonimia cuvinteleor „român” – „rumân” – „vlah” îi mai pot scăpa de cel mai mare dintre păcatele unui popor, acela de a-şi pierde limba lui maternă. Emoţia unei incursiuni în Valea Timocului este una ce nu poate fi descrisă în cuvinte, decât poate doar în lacrimi. În aceste zile, spre exemplu, în Serbia are loc recensământul populaţiei, un recensământ cu o miză enormă pentru fraţii noştri români, dar şi pentru autoritările ţării vecine, care vor să demonstreze că românii formează două minorităţi în loc de una. Ideea de a-i ajuta pe fraţii noştrii din Timoc, prin cultură şi culturalizare, este poate cea mai benefică idee de sprijin a unor oameni atât de derutaţi de propria identitate încât şi acum mai bâjbâie între a fi români, rumâni sau vlahi. După zeci de campanii făcute de ziarul nostru, în care ajutasem oamenii să îşi regăsească speranţa, campania pentru cealaltă Românie, cea din Valea Timocului era iminentă. Aşa a apărut campania căreia noi i-am spus „Vorbim româneşte – citim româneşte”. Demarată chiar pe 15 august, într-o zi atât de sfântă, campania avea să sensibilizeze profund cititorii. Nu mai puţin de 5.000 de volume s-au strâns, bineînţeles şi cu ajutorul Bibiliotecii Judeţene „I. G. Bibicescu”. Iar aceste cărţi trebuiau înmânate, chiar şi simbolic, unor figuri emblematice ale luptei pentru identitate naţională românească în Valea Timocului. Spunem simbolică, pentru că aceste cărţi vor ajunge efectiv în Serbia după ce le vom duce noi, în cadrul unui traseu itinerant. 

O întâlnire de suflet

Campania de donare de carte a fost şi un minunat pretext pentru a gândi şi pune la punct o zi de discuţii cu oameni care în comunitatea românească şi Serbia de Răsărit nu mai au nevoie de nicio prezentare, o zi în care a fost suficient timp pentru o masă rotundă, un schimb de experienţă media şi o expoziţie de fotografii realizate în Valea Timocului. Nici recensământul din Serbia şi nici setea de comunicare dintre noi şi fraţii români din Serbia, nu au fost ocolite, în timpul unor discuţii deschise, sincere şi pline de învăţăminte. Evenimentul de sâmbătă, organizat de „Informaţia de Severin”, la sala de conferinţe a Hotelului Condor, a început cu o masă rotundă a cărei temă a fost „Români au fost, români sunt încă! – Istorie şi spiritualitate, recurs la identitate în Serbia de Răsărit” şi a continuat cu un interesant schimb de experienţă între „Informaţia de Severin”, agenţia de presă Timoc Press şi ziarul „Vorba Noastră”, editat de Mişcarea Democrată a Românilor din Serbia. De asemenea, cei prezenţi au putut să simtă emoţia cotidiană a Serbiei în care luptă pentru identitate, văzând fotografii făcute în diverse locuri şi cu diverse prilejuri festive. Concret, o video expoziţie foto i-a emoţionat pe fraţii noştri. Şi pentru că spuneam că am avut alături personalităţi ale Serbiei de Răsărit şi lideri de opinie ai luptei pentru identitate, aceştia sunt: Predrag Balaşevici – preşedintele Partia Democrată a Rumânilor din Serbia (PDRS), Duşan Prvulovici – preşedintele Comitetului pentru Drepturile Omului Negotin şi directorul agenţiei de presă Timoc Press, Zavişa Jurj – preşedintele Asociaţiei Ariadnae Filum, Tihan Matasarevici – preşedintele PDRS pentru Kladovo, Dimitrie Crăciunovici – preşedintele Mişcării Democrate a Românilor din Serbia, Milenco Stefanovici.   

O primire călduroasă

Distinsa delegaţie a românilor din Valea Timocului a fost primită la lucrările manifestării organizate de ziarul nostru de către prefectul de Mehedinţi – Ion Mîţu, istoricul Marian Pele – din cadrul Arhivelor Naţionale Mehedinţi, o delegaţie a Bibliotecii Judeţene „I. G. Bibicescu” formată din Isabela Zamfir şi Claudiu Mogoşanu, profesorul Gheorghe Florescu – şi el un pasionat analist al vieţii şi luptei pentru identitate a fraţilor noştri din Valea Timocului, profesorul şi scriitorul Victor Rusu. Prefectul Ion Mîţu a reuşit să îi impresioneze pe cei prezenţi, cărora le-a promis că autorităţile mehedinţene vor fi de acum mult mai atente la posibilităţile de apropiere, colaborare şi înfrăţire cu românii din Valea Timocului.  De asemenea, istoricul Marian Pele i-a impresionat pe cei din delegaţia românească din Timoc cu câteva documente extrase din arhive, care atestă nu numai continuitatea românească pe cele două maluri ale Dunării, dar şi momente în care românii din Serbia veneau la fraţii lor pentru alimente, cereale sau produse petroliere. Impresionaţi de ziua frăţească petrecută la Severin, cei prezenţi ne-au cerut să le fim alături şi să îi ajutăm să se simtă cât mai aproape de ţara mamă. Zavişa Jurj spunea, de exemplu, că am putea urma excelentul exemplu al DRP, şi să organizăm un proiect similar lui „Descoperă Rămânia”, cu titulatura de „Descoperă Mehedinţiul”. De asemenea, Jurj a mai spus că multe dintre comunele din Valea Timocului s-ar putea înfrăţi cu comune din judeţul Mehedinţi. Duşan Prvulovici a fost ceva mai direct, lucru pentru care îi mulţumim, certându-ne pentru faptul că un trust de presă atât de mare şi prestigios nu se apleacă mai atent asupra problemelor grave ale fraţilor români din Serbia. Sunt multe de spus şi vom reveni asupra acestui eveniment, însă vă mai putem spune că la sugestiile celor prezenţi vom dezvolta un parteneriat media cu presa de limba română din valea Timocului şi aici avem în vedere „Timoc Press” -  condus de Duşan Prvulovici şi „Vorba Noastră” – condus de Milenco Stefanovici.